Justiția, protecția socială și securitatea personală rămân domeniile în care moldovenii spun că li se respectă cel mai puțin drepturile. Datele statistice confirmă această percepție, iar în ultimii ani, Republica Moldova a coborât cu patru poziții în clasamentul World Justice, pe fondul presiunilor socioeconomice, al nivelului redus de cunoaștere a drepturilor omului și al participării limitate a societății civile. Potrivit ultimului raport al Avocatului Poporului, și în 2024 au fost înregistrate peste o mie de sesizări privind încălcarea drepturilor fundamentale, cifră care rămâne constantă în ultimii ani.
Potrivit ultimului raport privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova, pe parcursul anului 2024, Oficiul Avocatului Poporului a recepționat în total 1.001 cereri privind încălcarea drepturilor omului. Cele mai multe, 184 la număr, au vizat accesul liber la justiție.
Pe locul doi se situează dreptul la asistență și protecție socială, cu 115 cereri, urmat de securitatea și demnitatea personală. Alte încălcări sesizate de cetățeni țin de dreptul la muncă, accesul liber la informație, dreptul la ocrotirea sănătății și altele.
Locuitorii capitalei cred că per general, drepturile le sunt respectate, însă există unele lacune la care mai trebuie de lucrat.
„- Da, eu consider că ni se respectă drepturile, doar că în unele cazuri nu sunt respectate în totalitate în Republica Moldova.
- Ce drepturi considerați că nu sunt destul de respectate în Republica Moldova?
- Dreptul la cuvânt pot să zic. Uneori, ceea ce zicem nu se ia în considerare și vocea noastră nu este auzită mereu”.
„Eu cred că se respectă. Nu așa cum trebuie, dar se mențin”.
„Personal, nu știu dacă sunt respectate. Cred că cel mai mare drept pe care îl are omul din Moldova este să treacă la trecerea de pietoni. Atunci, câte odată se încalcă acest drept”.
Unii consideră că încălcarea drepturilor apare adesea și din cauza faptului că mulți cetățeni nu le cunosc suficient de bine.
„- În Republica Moldova oamenii sunt informați în legătură cu drepturile pe care le au? - Nu cred. - De ce? - La capitală sunt informați. Dar dacă ieșim în afara orașului sau orașelor mai mari, precum: Cahul, Bălți, Tiraspol, Rîbnița, lasă de dorit”.
„Eu cred că deja majoritatea moldovenilor sunt informați pentru că avem organe de drept care se specializează pe drepturile omului”.
„- Știți unde să apelați în situația în care nu vi se respectă un drept? - Cred că este vre-un număr de contact acolo, eu știu? Nu-l cunosc”.
„Nu știu să vă răspund. Chiar nu știu”.
În același timp, cel mai important clasament internațional care măsoară respectarea statului de drept, World Justice Report, arată că Republica Moldova a coborât, în 2025, cu patru poziții față de anul trecut: de pe locul 64, pe locul 68. În spatele acestui fenomen ar sta, potrivit Avocatului Poporului, presiunile socio-economice generate de războiul din Ucraina, cunoașterea redusă a drepturilor omului și a participarea limitată a societății civile în procesul decizional.
„În continuare, din păcate, persistă multe vulnerabilități importante cum ar fi: accesul inegal la servicii sau lipsa protecției depline pentru anumite persoane marginalizate. Totuși, am remarcat progrese semnificative: o cooperare instituțională mai eficientă, un interes sporit pentru educația în drepturile omului sau inițiative comunitare, consistente care sunt în toate regiunile dar și o înțelegere mai bună a riscurilor generate de propagandă, manipulări și interferențe din afară”, a declarat Avocatul Poporului, Ceslav Panico.
Ziua Drepturilor Omului este marcată anual pe 10 decembrie, cu ocazia adoptării Declarației Universale a Drepturilor Omului de către ONU, în anul 1948. Această zi simbolizează angajamentul global pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale fiecărui om.
