10 decembrie 2025, ora 20:31

Dronele rusești au lovit sistemul de transport al gazelor naturale din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, zonă în care sunt amplasate mai multe conducte strategice, inclusiv ruta prin care Ucraina primește gaz natural lichefiat din Grecia. Despre acest lucru a anunțat miercuri ministrul adjunct al energiei, Mikola Kolisnik, citat de Reuters. 

Oficialul nu a precizat care anume instalații au fost avariate. Totuși, datele operatorului ucrainean de transport al gazelor arată că volumul tranzitat prin ruta Transbalcanică a rămas aproape neschimbat, fiind declarat pentru miercuri la 2,16 milioane metri cubi, față de 2,18 milioane în ziua precedentă. Una dintre companiile implicate în transport a confirmat că debitele rămân stabile.

Kolisnik a avertizat că Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii energetice și de gaze a Ucrainei, afectând atât producția, cât și transportul. Acesta afirmă că bombardamentele au complicat suplimentar situația alimentării cu energie electrică, în condițiile în care guvernul a introdus recent noi restricții pentru consum.

„În timp ce infrastructura este reparată după un atac, un altul o vizează din nou”, a transmis oficialul la televiziunea ucraineană.

Ucrainenii se confruntă de săptămâni întregi cu întreruperi repetate de curent. Marți, aproximativ jumătate dintre locuitorii Kievului au rămas fără energie electrică. Premierul Iulia Sviridenko a anunțat suplimentarea importurilor pentru a acoperi deficitul provocat de atacurile rusești.

În prezent, Ucraina se bazează în principal pe energia nucleară, dar gazul rămâne o resursă-cheie pentru producerea de electricitate și căldură în sezonul rece. Potrivit Băncii Naționale a Ucrainei, bombardamentele asupra infrastructurii de gaze au redus la jumătate producția internă, ceea ce obligă țara să importe peste 4 miliarde de metri cubi în această iarnă.

11 decembrie 2025, ora 22:40

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două chestiuni esențiale - statutul centralei nucleare Zaporojie și controlul asupra provinciei Donețk - rămân încă nerezolvate în dialogul cu Statele Unite privind planul de pace promovat de președintele american Donald Trump. Ucraina a transmis Washingtonului o nouă contrapropunere, însă Zelenski insistă că orice cedare teritorială față de Rusia ar trebui supusă unui referendum național, relatează AFP.

„Teritoriile regiunii Donețk și tot ce are legătură cu acestea, precum și centrala Zaporojie. Acestea sunt chestiunile asupra cărora continuăm să discutăm”, a precizat Zelenski la o conferință de presă la Kiev.

Versiunea inițială a planului american, cu 28 de puncte, a nemulțumit profund Kievul și aliații europeni, deoarece includea revendicări majore ale Rusiei, printre care cedarea întregului Donbas. În prezent, Rusia controlează peste 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk.

Zelenski a anunțat că Ucraina și partenerii europeni au elaborat un plan alternativ în 20 de puncte, prezentat recent administrației americane. El a subliniat că, pe lângă planul de pace, soluția finală trebuie să conțină garanții de securitate occidentale și un acord pentru reconstrucția țării.

Potrivit președintelui ucrainean, SUA au propus crearea unei „zone economice libere” și demilitarizate în estul Ucrainei, din care trupele ucrainene ar urma să se retragă. Washingtonul ar dori retragerea armatei ucrainene din restul teritoriilor Donețk pe care Kievul încă le controlează, în schimbul garanției că forțele ruse nu avansează. „Cine ar guverna acest teritoriu, nici ei nu știu”, a remarcat Zelenski.

El a mai spus că propunerile americane includ retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Harkov și Dnipropetrovsk, dar menținerea lor în Herson și Zaporojie, ceea ce ar îngheța linia frontului – o idee prezentă și în varianta inițială a planului.

Planul Washingtonului prevede și limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari, plafon ridicat ulterior la 800.000 după negocieri.

În privința unui armistițiu, Zelenski a afirmat că SUA consideră posibil un acord doar prin semnarea unui cadru general, în urma discuțiilor indirecte cu partea rusă:

„Poziția noastră nu s-a schimbat. Credem că un armistițiu este necesar. Dar acum singura opțiune este un acord-cadru”.

Între timp, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește prezența lui Donald Trump la summitul privind Ucraina programat săptămâna viitoare la Berlin, alături de Emmanuel Macron și Keir Starmer. Trump a avut deja o discuție telefonică tensionată cu cei trei lideri, declarând ulterior că „a fost nevoit să folosească termeni duri” și că participarea sa va depinde de reacția lor la propunerile americane de pace.

Într-un interviu recent pentru Politico, Trump i-a transmis lui Zelenski „să se trezească și să înceapă să accepte realitatea”, sugerând cedări teritoriale în est – poziție respinsă atât de Kiev, cât și de aliații europeni, pe care liderul american i-a catalogat drept „slabi”.

Strategia Națională de Securitate a SUA publicată săptămâna trecută susține că liderii europeni au „așteptări nerealiste” privind evoluția conflictului, în timp ce Vladimir Putin acuză statele occidentale că blochează orice demers de pace formulând cereri „inacceptabile” pentru Rusia.