10 decembrie 2025, ora 08:40

Trimișii lui Donald Trump i-au transmis președintelui Volodimir Zelenski că trebuie să ofere un răspuns rapid la propunerea de pace formulată de Washington, scrie Financial Times, citând oficiali implicați în discuții. Planul american ar presupune ca Ucraina să accepte pierderi teritoriale, în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA, ale căror detalii nu sunt încă făcute publice.

Zelenski le-a dezvăluit liderilor europeni că, în timpul unei convorbiri telefonice de două ore, sâmbătă, a fost presat de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele președintelui american, să ia o decizie într-un timp foarte scurt. O sursă apropiată discuțiilor susține că Trump vrea ca negocierile să se încheie „până la Crăciun”.

Oficialii ucraineni susțin că Zelenski le-a transmis americanilor că are nevoie de timp pentru a se consulta cu aliații europeni. La Kiev există temerea că Statele Unite ar putea merge înainte cu acordul, chiar dacă UE nu agreează soluția, riscând să slăbească frontul comun împotriva Rusiei.

Un oficial occidental a descris situaţia drept una extrem de dificilă pentru Ucraina: prinsă „între cererile teritoriale pe care nu le poate accepta şi partea americană pe care nu o poate respinge”. Iar Zelenski a declarat reporterilor: „Sincer să fiu, americanii caută astăzi un compromis”.

Luni, Zelenski s-a întâlnit la Londra cu liderii din Franţa, Germania şi Marea Britanie. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța momentului, afirmând la începutul întrevederii că discuțiile vizează „zilele următoare” şi că „acesta ar putea fi un moment decisiv pentru noi toţi”.

Zelenski spune că „lucrează foarte activ” la elementele acordului. „Componentele ucrainene şi europene au fost deja elaborate în detaliu şi suntem gata să le prezentăm partenerilor noştri din America”, a precizat el, adăugând că „ne aşteptăm să facem paşii posibili cât mai eficient şi cât mai repede posibil”.

Negocierile dintre echipe au avut loc săptămâna trecută la Miami, timp de trei zile. Zelenski afirmă că planul inițial al SUA - 28 de puncte, multe dintre ele „anti-ucrainene” - a fost redus la 20 și este acum mai favorabil Kievului.

În același timp, Zelenski le-a transmis europenilor că se teme că UE va renunța la ideea unui „împrumut de reparații” pentru Ucraina, garantat din activele ruse înghețate, pentru a nu supăra Washingtonul și a nu risca sprijinul american în materie de securitate.

Întrebat de Politico dacă există un termen-limită pentru ca Zelenski să accepte acordul, Trump a spus: „Păi, va trebui să se pună pe treabă şi să înceapă să accepte lucrurile, pentru că pierde”.

Zelenski atrage atenția că un acord de pace „adevărat” depinde în continuare de decizia Rusiei. „Totul depinde de disponibilitatea Rusiei de a lua măsuri eficiente pentru a opri vărsarea de sânge şi a preveni reaprinderea războiului”, a punctat preşedintele ucrainean.

10 decembrie 2025, ora 11:06

Sistemul de justiție din România se confruntă cu probleme grave, arată un documentar de două ore, realizat de Recorder. Materialul, bazat pe mărturii ale unor judecători și procurori, dezvăluie cum dosare importante de corupție au fost tergiversate sau clasate în ultimii ani, iar anchete sensibile ce vizau structuri ale statului au fost blocate.

Potrivit Recorder, documentarul, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații intervievați. Tot el făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.

Recorder arată că, pe lângă decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți care au dus la prescrierea unor fapte, sistemul ar fi fost influențat prin „artificii judiciare”, precum schimbări repetate ale completurilor de judecată sau detașări suspecte ale unor magistrați.

Un caz prezentat este cel al fostului primar al sectorului 5 al municipiului București, Marian Vanghelie, condamnat inițial la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită. Dosarul său ar fi fost plimbat ani întregi între completuri - de cinci ori - până când faptele au ajuns la prescripție, iar Vanghelie nu a mai executat nicio zi de închisoare.

Ba mai mult, judecători intervievați susțin că, la Curtea de Apel București, „conducerea instanței încurajează indulgența față de inculpați” și se încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor.

Documentarul vorbește și despre o „organizare piramidală” a justiției, care a pus puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați. Mărturiile descriu o atmosferă de teamă: cei care critică sistemul ar risca verificări din partea Inspecției Judiciare, care „sigur le va găsi ceva”.

Materialul semnalează și scăderea semnificativă a numărului de dosare de mare corupție la DNA după numirea procurorului-șef Marius Voineag. Un procuror intervievat afirmă: „există dosare în care nu se vrea”. 

Un exemplu este cazul procurorului militar Liviu Lascu, înlăturat din funcție în timp ce investiga achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații. „Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, spune Lascu. Dosarul SRI a fost ulterior clasat.

Recorder mai precizează că, după numirea lui Voineag, peste 20 de procurori au părăsit DNA, dintr-un total de 140 - o cifră neobișnuită pentru o structură de elită. Șeful DNA, Marius Voineag, a refuzat să ofere un interviu.

Jurnalistul român Vitalie Cojocari consideră că documentarul este „un thriller juridic despre România ultimilor ani”:

„Știți acele thrillere clasice care povestesc despre cum există o mare conspirație în care o grupare a reușit să pună mâna pe un sistem național? În scenariile de la Hollywood putea fi vorba despre niște indivizi dintr-un sistem sanitar care omoară oameni pentru organe. Putea fi vorba despre niște polițiști care vor să-l răpească pe președinte și să instaureze o dictatură.

Doar că în cazul României, martorii, judecătorii, procurorii, experții consultați de Recorder vorbesc despre o grupare ce a reușit să controleze complet sistemul judiciar din țara noastră. Atenție, nu vorbim de o ficțiune! Este o realitate românească!

Recorder a arătat cu dovezi, cu interviuri asumate ori pe surse că în România poți fura milioane, poți da tunuri imobiliare gigantice, poți distruge sisteme întregi care vor ucide oameni și... să nu pățești absolut nimic”.

Totodată, acesta avertizează că lipsa de reacție a autorităților poate avea efecte dramatice:

„Sunt foarte curios, ce va urma după asta? Am vorbit cu analiști, jurnaliști, judecători, procurori români în care am încredere. Știți ce mi-au spus toți despre justiție? Că neîncrederea în justiția din România este atât de mare, atât de mare... Că ei nu știu ce se poate întâmpla. Sperăm doar să nu fie o catastrofă. Dacă nici după acest thriller marca Recorder nu se întâmplă nimic...”

După publicarea documentarului, ultima postare de pe Facebook a președintelui Nicușor Dan a fost invadată de comentarii. Românii îl îndeamnă pe liderul de la Cotroceni să urmărească materialul și să ia poziție privind situația din justiția românească.