11 decembrie 2025, ora 13:15

Sute de protestatari au ieșit aseară în fața CSM din București pentru a denunța „justiția capturată”, după investigația Recorder care arată cum sistemul judiciar ar fi controlat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Oamenii au cerut demisia președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, iar Curtea de Apel București a organizat astăzi o conferință de presă extraordinară, marcată de acuzații și declarații șocante ale unei judecătoare.

Înainte ca membrii conducerii să ia cuvântul, o judecătoare cu 26 de ani de experiență de la Curtea de Apel București a preluat microfonul.

„ Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat... suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare... nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem”, a menționat judecătoarea, Raluca Moroșanu.

„ Este o atmosferă tot mai apăsătoare, în cadrul Instanțelor. Nu mai ai libertatea să-ți exprimi punctul de vedere în mod liber, uneori chiar soluțiile pe care le propui pot să atragă anumite consecințe”,  a subliniat judecătorul, Laurențiu Beșu.

Ulterior conferința a fost marcată de tensiuni între jurnaliști și șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, care a ținut să dezmintă totul și să numească documentarul - „ un film artistic”. 

„ Respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare și slăbirea independenței puterii judecătorești”, a punctat șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie.

În timpul conferinței a avut loc și un moment mai puțin obișnuit, care arată că Lia Savonei a trimis indicații chiar în timpul discuțiilor cu jurnaliștii. Vicepreședinta instanței i-a șoptit președintei că a sunat-o Lia și merge să-i răspundă. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei.

„M-a sunat. M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc. Este exclus ca... Este exclus ca Predoiu să fi intervenit ...Nu a sugerat...”.

Conferința de astăzi a fost organizată pe fundalul protestelor de aseară din fața Consiliului Superior al Magistraturii. Sute de bucureșteni au acuzat că independența justiției din România este amenințată. „Corupția sufocă magistratura”, „Cât ne mai chinuim să fim stat european?” și „Cum doriți să achitați?” au fost câteva dintre pancartele afișate de oameni.

Vizată a fost, în principal, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

Aflată la conducerea Curții Supreme din această vară, judecătoarea Lia Savonea se află în centrul criticilor din cauza mai multor decizii controversate, inclusiv anularea unor condamnări definitive și invalidarea rechizitoriului în Dosarul Revoluției, în care fostul președinte Ion Iliescu nu a mai fost tras la răspundere înainte de deces.

„ Lia Savonea se află de peste 15 ani în poziții cheie din sistemul judiciar. Liana Arsenie ... a ajuns în această funcție cu sprijinul direct al Liei Savonea...”.

Protestatarii au mai cerut și demisia lui Cătălin Predoiu, fost ministru de Justiție, în prezent ministru de Interne, dar și a actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu. Inițiatorii au cerut modificarea legii astfel încât termenul de expirare a răspunderii penale să nu se mai aplice la faptele de corupție, iar magistrații să nu-și mai poată alege procurorii care îi investighează. 

„ Acum jumătate de oră eram 100, acum suntem o mie...”.

Proteste similare au avut loc și la Cluj-Napoca, unde peste o sută de oameni s-au adunat în fața Judecătoriei. Manifestanții au reacționat la documentarul Recorder de două ore, care arată cum anchetele sensibile din țara vecină sunt blocate, iar dosarele de corupție sunt îngropate. Mai mulți judecători și procurori români susțin că întreg sistemul este controlat de o mână de magistrați aflați în poziții cheie, care influențează judecarea dosarelor importante, sugerează soluții, elimină judecătorii incomozi și promovează pe cei obedienți.

„ S-a creat un sistem piramidal, în realitate în vârful ...”, a menționat fost judecător, fost membru CSM, Andreea Chiș.

În fața acestor acuzații, președintele Curții de Apel București, Liana Arsenie, a solicitat verificarea tuturor acuzațiilor aduse în ultima perioadă.

11 decembrie 2025, ora 22:40

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două chestiuni esențiale - statutul centralei nucleare Zaporojie și controlul asupra provinciei Donețk - rămân încă nerezolvate în dialogul cu Statele Unite privind planul de pace promovat de președintele american Donald Trump. Ucraina a transmis Washingtonului o nouă contrapropunere, însă Zelenski insistă că orice cedare teritorială față de Rusia ar trebui supusă unui referendum național, relatează AFP.

„Teritoriile regiunii Donețk și tot ce are legătură cu acestea, precum și centrala Zaporojie. Acestea sunt chestiunile asupra cărora continuăm să discutăm”, a precizat Zelenski la o conferință de presă la Kiev.

Versiunea inițială a planului american, cu 28 de puncte, a nemulțumit profund Kievul și aliații europeni, deoarece includea revendicări majore ale Rusiei, printre care cedarea întregului Donbas. În prezent, Rusia controlează peste 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk.

Zelenski a anunțat că Ucraina și partenerii europeni au elaborat un plan alternativ în 20 de puncte, prezentat recent administrației americane. El a subliniat că, pe lângă planul de pace, soluția finală trebuie să conțină garanții de securitate occidentale și un acord pentru reconstrucția țării.

Potrivit președintelui ucrainean, SUA au propus crearea unei „zone economice libere” și demilitarizate în estul Ucrainei, din care trupele ucrainene ar urma să se retragă. Washingtonul ar dori retragerea armatei ucrainene din restul teritoriilor Donețk pe care Kievul încă le controlează, în schimbul garanției că forțele ruse nu avansează. „Cine ar guverna acest teritoriu, nici ei nu știu”, a remarcat Zelenski.

El a mai spus că propunerile americane includ retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Harkov și Dnipropetrovsk, dar menținerea lor în Herson și Zaporojie, ceea ce ar îngheța linia frontului – o idee prezentă și în varianta inițială a planului.

Planul Washingtonului prevede și limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari, plafon ridicat ulterior la 800.000 după negocieri.

În privința unui armistițiu, Zelenski a afirmat că SUA consideră posibil un acord doar prin semnarea unui cadru general, în urma discuțiilor indirecte cu partea rusă:

„Poziția noastră nu s-a schimbat. Credem că un armistițiu este necesar. Dar acum singura opțiune este un acord-cadru”.

Între timp, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește prezența lui Donald Trump la summitul privind Ucraina programat săptămâna viitoare la Berlin, alături de Emmanuel Macron și Keir Starmer. Trump a avut deja o discuție telefonică tensionată cu cei trei lideri, declarând ulterior că „a fost nevoit să folosească termeni duri” și că participarea sa va depinde de reacția lor la propunerile americane de pace.

Într-un interviu recent pentru Politico, Trump i-a transmis lui Zelenski „să se trezească și să înceapă să accepte realitatea”, sugerând cedări teritoriale în est – poziție respinsă atât de Kiev, cât și de aliații europeni, pe care liderul american i-a catalogat drept „slabi”.

Strategia Națională de Securitate a SUA publicată săptămâna trecută susține că liderii europeni au „așteptări nerealiste” privind evoluția conflictului, în timp ce Vladimir Putin acuză statele occidentale că blochează orice demers de pace formulând cereri „inacceptabile” pentru Rusia.