14 decembrie 2025, ora 11:30

Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor, iar pentru asta este decis să monitorizeze îndeaproape campania electorală pentru alegerile Adunări Populare de la Comrat, planificiate pentru 22 martie. Așa cum legislația locală nu a fost ajustată la noul Cod Electoral al Republicii Moldova, CEC spune că va avea grijă ca acesta să fie implementat și în Autonomia Găgăuză, iar asta înseamnă mai puțin spațiu de manevră pentru oamenii lui Șor. 

În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat Comisia Electorală de la Comrat, iar luna trecută le-a expirat și mandatul deputaților locali. Blocajul a fost evitat întâmplător, după ce Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală hotărârea de dizolvare. Experții cred că totuși, funcționalitatea comisiei electorale din regiune rămâne o provocare. 

„ Problema este cum vor putea fi găsite persoane competente care vor dori să ocupe această funcție pentru doar câteva luni de zile pentru că odată cu finalizarea alegerilor expiră și mandatul Comisiei Electorale restabilite”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Experții mai amintesc de faptul că după expirarea mandatului Adunării Populare, în Găgăuzia nu mai are cine adapta legislația locală la Cod Electoral al Republicii Moldova, intrat în vigoare în 2024. 

„Problemele legate de finanțarea campaniei electorale, de drepturile cetățenilor trebuie să fie aceleași din păcate, noul cod electoral prevede cu totul alte reguli pentru contestații decât cele care au rămas în codul electoral al Găgăuziei, sunt un șir de probleme, dar nu cred că sunt în măsură să submineze întregul proces electoral”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Foștii membri au Comisiei Electorale a Găgăuziei cred că atât timp cât legislația locală se bate cap în cap cu cea națională, alegerile ar putea fi contestate.

„ Aici apare întrebarea în ce măsură pot fi confirmate rezultatele alegerilor, pentru că după părerea mea, orice rezultat, absolut oricare va putea fi contestat pentru că nu este clar cum se vor aplica legile”, a punctat fostul membru Comisia Electorală a Găgăuziei, Svetlana Mironova.

Comisia Electorală Centrală anunță că normele Codului Electoral al Moldovei vor prevala asupra celor stabilite de codul electoral al Găgăuziei.

„ Tot ce înseamnă finanțarea partidelor politice este competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale. Tot ce înseamnă finanțarea candidaților independenți este de competența colegilor din Găgăuzia, dar asta nu înseamnă că Comisia Electorală Centrală nu poate oferi asistență pentru a supraveghea și controla finanțarea și acestor candidați. Colegii din Găgăuzia trebuie în primul rând să reacționeze rapid și prompt, inclusiv cu aplicarea sancțiunilor în cazul în care sunt încălcări”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

 Unii activiști locali, însă, cred că organizarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia sunt posibile doar după ce va fi clar că Ilan Șor nu mai controlează procesele din regiune. 

„ Este necesară o pauză, nu trebuie alegeri acum, trebuie de numit o persoană care să-și exercite atribuțiile până ce va fi făcută o curățenie. Acum nu este o situație ordinară. Găgăuzia este capturată de Șor, trebuie asta de recunoscut. El este un șmecher, el nu a plecat nicăieri, schemele lui funcționează și acum.CEC nu o să poată influența, pe cine o să vrea Șor acela o să fie ales deputat”, a subliniat fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Constantin Taușanji.

Alții cred că era lui Șor a apus.

„ Eu știu pe cine acolo se va delega, ei categoric sunt împotriva influenței lui Șor aici. Nu am nicio o îndoială că ei vor face ceea ce prevede legea”, a punctat fostul deputat al Adunării Populare , Ivan Burgudji.

Locuitorii din Găgăuzia spun că au așteptări mari de la viitoarele alegeri și speră că noii deputați ai regiunii vor îmbunătăți relațiile cu Chișinăul.

„ Eu cred că certurile și conflictele au fost pentru că erau dictate de Șor și cum spunea Șor așa și făceau de aceea sper că data viitoare vor fi deputați care să gândească cu capul lor și nu cum spune un politician sau un partid de la Chișinău sau în altă parte”.

„ Jumătate din actuala competență cred că nu va mai participa în alegeri, sperăm să fie mai mulți tineri cu alte viziuni politice”.

„ Cred că situația în orice caz se va îmbunătăți, trebuie de prietenit cu autoritățile centrale pentru că este o singură republică, trebuie să trăim în pace”. 

Am întâlnit, însă, și locuitori care deplâng dispariția lu Ilan Șor din viața publică a Găgăuziei. 

„Ne chinuim, nu trăim, acest Șor ne-a dat zece mii de ruble, mulțumim, nu am cerut, nu a fost agitație electorală, pur și simplu ajutor a fost, îi suntem recunoscători și l-au luat de la noi”.

„ Eu nu mai cred pe nimeni și nu am să votez pentru nimeni ca p urmă să nu mă învinuiască de corupție electorală”. 

Nu este clară nici situația în ceea ce privește alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Având în vedere că nu există o sentință finală în cazul Evgheniei Guțul, funcția nu poate fi declarată vacantă. Excepție poate fi cazul în care aceasta și-ar anunța demisia din propria inițiativă. Subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat la Comrat de Asociația ADEPT.

11 martie 2026, ora 10:34

Autoritățile nu iau în calcul declararea stării de urgență în sectorul energetic, întrucât dispun de suficiente resurse și capacități pentru a menține situația sub control. Declarația a fost făcută astăzi de premierul Alexandru Munteanu, în debutul ședinței. Astfel, țara noastră ar avea cele mai mici prețuri la carburanți din regiune. 

„Suntem în alertă și acum o săptămână am declarat stare de alertă. De atunci, monitorizăm cu atenție situația. În continuare considerăm că nu este necesar de a trece la alt nivel de urgență, avem suficiente resurse și posibilități ca să menținem situația sub control”, a precizat premierul.

Potrivit datelor furnizate de autorități, Republica Moldova ar avea cele mai mici prețuri la combustibili din regiune, iar șoferii din țările vecine ar veni la noi pentru a se alimenta.

Comparativ, un litru de benzină în România costă aproximativ 8,21 RON, adică aproximativ 32,29 lei, în timp ce astăzi, în Republica Moldova, stațiile PECO afișează un preț de 25 de lei și 20 de bani pe litru.

„Luăm deciziile în baza datelor concrete. Date oficiale arată că prețurile petroliere la noi sunt cel mai joase din regiune, și chiar există informații că vin șoferii să se alimenteze din țările vecine”, a subliniat șeful Executivului.

În acest context, Munteanu a îndemnat ca autoritățile să combată specula: „Orice restricție aduce la operațiuni de arbitraj, la niște operațiuni speculative, și nu este bine, pentru că suferă consumatorii, agenții economici, pierde statul”.

Premierul asigură că Republica Moldova dispune de rezerve suficiente de combustibili: 23 de zile pentru benzină și aproximativ 2 săptămâni pentru motorină.

TV8.md amintește că pe 4 martie, Guvernul a instituit stare de alertă în domeniul energetic pentru 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Efectele economice ale războiului din Iran sunt resimțite în Moldova începând cu ziua de luni, 2 martie.  Prețul carburanților a crescut, iar experții avertizează și asupra scumpirii gazului, după ce Iranul a blocat circulația navelor petroliere prin strâmtoarea Ormuz.

Pe 4 martie, Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor a explicat că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile pentru următoarele 30 de zile sunt garantate.

Între timp, prețul petrolului a depășit duminică 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Investitorii sunt preocupați de posibilitatea ca tensiunile din Iran să ducă la restricții prelungite asupra livrărilor de carburanți din Orientul Mijlociu.

Astfel, miercuri, 11 martie 2026, prețul benzinei va crește cu 38 de bani, iar al motorinei cu 71 de bani.

Totodată, creșterile la carburanți ar putea fi introduse treptat, pentru a nu avea un impact imediat asupra consumatorilor. Un mecanism în acest sens a fost analizat și discutat de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-o întâlnire cu petroliștii.

În plus, Ministerul Energiei propune crearea unei instituții responsabile de constituirea și administrarea stocurilor strategice de produse petroliere. Aceasta va avea sarcina de a menține permanent rezerve minime echivalente cu 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern aproximativ 300 de mii de tone. În cazul unei perturbări majore a aprovizionării, instituția va putea elibera aceste stocuri de urgență pentru a stabiliza piața.