15 decembrie 2025, ora 08:45

Agenția Servicii Publice a identificat, în ultimii trei ani, cel puțin 100 de cazuri în care s-a încercat obținerea frauduloasă a cetățeniei Republicii Moldova, fie prin acte falsificate, fie prin prezentarea unor date nereale. Legea nouă, care va intra în vigoare pe 24 decembrie, vine să reducă fenomenul, a declarat directorul ASP, Mircea Eșanu, invitat la „Cutia Neagră PLUS”. Potrivit acestuia, dosarele nu vor mai putea fi depuse prin intermediari, ci exclusiv în persoană, iar cei care cer redobândirea cetățeniei vor trebui să dovedească cunoașterea limbii române și a Constituției.

Una dintre vulnerabilitățile majore, spune Eșanu, a fost faptul că marea parte a cererilor ajungeau la instituție prin procuri:

„90% din dosarele depuse pentru cetățenii se fac prin procură, deci se fac prin mandatare. Astea sunt de cele mai multe ori avocați, companii specializate în acest domeniu. Noi le vedem publicitatea, inclusiv pe la bloggeri mari ruși, când își fac reclame”.

Directorul ASP susține că 70% dintre solicitări vin din Federația Rusă: „Pretind că bunicii sau străbunicii lor sau unul din părinți chiar s-a născut, sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova. Și nu doar pe teritoriul Republicii Moldova, dar și teritoriile istorice: nordul Bucovinei, sudul Basarabiei, fostul județ Cetatea Albă, care astăzi se învecinează practic cu Odesa”.

Eșanu a mai menționat că războiul i-a determinat pe unii ucraineni să încerce să obțină cetățenia moldovenească.

În multe cazuri, instituția a refuzat dosare ale unor persoane care încearcă să plece din Federația Rusă, inclusiv mame cu copii. Totuși, spune Mircea Eșanu, printre cele cel puțin 100 de dosare refuzate au fost identificate și cazuri dubioase: „Noi am avut personaje extrem de dubioase cu background militar care pretindeau că sunt născuți din părinți din Transnistria”.

Directorul ASP spune că instituția tratează acest fenomen și ca pe un risc de securitate națională și că verificările se fac în colaborare cu Serviciul de Informații și Securitate. Întrebat care ar fi scopul acestor tentative, Mircea Eșanu a declarat că miza poate fi obținerea unei identități suplimentare și utilizarea ei în scopuri ilegale: 

„Infiltrare, obținere a unei identități duble. Eu cred că jumătate din filmele de spionaj ne pot servi drept inspirație pentru ce puteau servi. Dar pentru cei care au reușit cumva să apară prin presă, erau multimilionari”.

Mircea Eșanu spune că modificările legislative care intră în vigoare pe 24 decembrie sunt gândite ca răspuns la problemele depistate de ASP în timpul verificărilor și urmăresc să reducă posibilitatea de falsificare și intermediere:

„Legea intră în vigoare la sfârșitul acestui an și ea vine tocmai să rezolve groaza asta de probleme pe care noi le-am identificat sau elementele care contribuie la acest fenomen de falsificare, tentative de falsificare. Noi ne-am învățat lecția și aceste cazuri, cel puțin o sută pe care noi am reușit să le identificăm în procesul de verificare al actelor”.

Potrivit directorului ASP, legea introduce schimbări-cheie: solicitanții vor trece un examen la limba română, trebuie să cunoască Constituția, iar depunerea nu va mai putea fi făcută prin procură.

„Scopul e să readucem demnitatea cetățeniei Republicii Moldova. Pentru că impresia mea și nu doar a mea, dar și a legislatorilor este că prea mulți din cei care au fost și au petrecut puțin timp aici acum se arată ca mari doritori de cetățenie a Republicii Moldova. Legea mai avea și ambiguitatea cu cei care au locuit pe teritoriul Republicii Moldova. Deci inclusiv cei care au fost trimiși să facă armată aici, neavând nicio asociere cultural-lingvistică, atașament emoțional patriotic față de acest teritoriu. Și eu cred că cu aceste modificări, care s-au lăsat un pic așteptate, să readucem un soi din demnitatea și mândria noastră”, a adăugat Mircea Eșanu.

15 decembrie 2025, ora 23:12

Autoritățile se așteaptă la un proces în instanță după decizia de a lua în proprietatea statului terminalul de combustibil „Lukoil-Moldova” aflat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău. Invitat la emisiunea „Новая неделя” de la TV8, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea a declarat că organele de anchetă examinează circumstanțele tranzacției, iar suspiciunile ar putea duce la dosare penale atât pe numele companiei, cât și al funcționarilor care au luat deciziile în 2005.

„Acum vorbim despre evenimente demult trecute. În 2005, guvernul de atunci a luat decizia de a vinde o infrastructură strategică, importantă pentru dezvoltarea propriului aeroport de stat. În ultima lună se analizează cum a fost vândută și privatizată, dacă au fost respectate de către companie condițiile contractului și obligațiile investiționale. Trebuie stabilit cum s-a ajuns ca toate posibilitățile de dezvoltare ale aeroportului să depindă de o singură companie, cred eu”, a declarat Bolea. 

Potrivit ministrului, „Lukoil” va ataca prima decizia în judecată, însă după verificările CNA și ale procuraturii nu este exclus ca și statul să inițieze un dosar și să depună o acțiune nu doar împotriva companiei, ci și împotriva tuturor celor implicați în luarea deciziilor din 2005, inclusiv din fosta conducere a Ministerului Economiei și a Guvernului.

Pe 11 noiembrie, compania „Lukoil-Moldova” a acceptat să transmită terminalul de combustibil și activele aferente din aeroport și din apropiere în folosință gratuită pentru Republica Moldova. Atunci, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declara că se discută despre răscumpărarea acestora, nu despre expropriere. Între timp, autoritățile au decis trecerea bunurilor în proprietatea statului.

„Statul nu ia aceste active, ci le readuce. În prezent se analizează documentele, iar mai departe instanțele de judecată își vor spune cuvântul, inclusiv în privința faptelor funcționarilor publici. Eu personal cred că, pentru funcționari, în litera legii nu ar trebui să existe termene de prescripție pentru infracțiunile împotriva statului, fie că s-au produs acum 20 de ani sau 30 de ani”, a declarat ministrul în acest context. 

El a subliniat că aeroportul era, la acel moment, o întreprindere de stat, iar infrastructura respectivă a fost construită integral din bani publici și rămâne, practic, singura soluție pentru alimentarea aeronavelor cu combustibil în aeroport și în prezent.

TV8.md amintește că astăzi, Guvernul a anunțat că toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile.

Precizăm că statul a preluat deja în gestiunea de la Lukoil Moldova terminalul petrorier de la aeroport, în baza unui contract de comodat și continuă negocierile de achiziție. Americanii le-au oferti rușilor un răgaz după ce și-au exprimat dezarcordul în privința preluării afacerilor Lukoil din afara Rusiei de către o companie afiliată Kremlinului.

La sfârșitul lunii octombrie, pentru a exercita presiuni asupra Rusiei, aflată în război cu Ucraina, administrația Trump a inclus cei mai mari doi producători de petrol ai Rusiei, Lukoil și Rosneft, pe „lista neagră” a entităților sancționate, un registru respectat de multe țări și temut în lumea afacerilor.

Ulterior, administrația de la Casa Albă a amânat deja o dată aplicarea sancțiunilor pentru Lukoil. Astfel, restricțiile, care urmau să intre în vigoare pe 21 noiembrie, urmau a fi aplicate deja pe 13 decembrie.