17 decembrie 2025, ora 12:14

Campusul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul va rămâne activ, iar studenții și profesorii de acolo vor deveni parte din comunitatea Universității Tehnice din Moldova (UTM). Precizările au fost făcute de ministrul Educației, invitat la „Alo, TV8”. Dan Perciun a ținut să menționeze că nu doar Viorel Bostan va putea candida pentru al treilea mandat de rector, ci și conducătorii de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) și de la Universitatea Pedagogică, care au absorbit alte instituții educaționale.

Ministrul Educației a explicat că obiectivul absorbției este de fapt dezvoltarea instituției din Cahul:

„Campusul rămâne la Cahul, studenții rămân, profesorii rămân, rectorul de la Cahul devine prorector la UTM. 10 studenți și profesori devin parte a senatului de la UTM. (...) Ne propunem să dezvoltăm specialități noi, să venim cu investiții în infrastructură și să-i ajutăm pe cei din Cahul să poată accesa mai ușor fonduri europene și proiecte pe care să le facă. 

Este o încercare de a răspunde unei mari provocări cu care se confruntă universitatea astăzi, există un declin demografic, numărul studenților va scădea dacă lucrurile vor continua așa cum sunt, au o concurență mare din partea universității din Galați care răpește studenții noștri”.

Potrivit ministrului Educației, modificările recente la Codul Educației oferă rectorilor universităților - care au absorbit alte instituții de învățământ superior - posibilitatea de a candida pentru al treilea mandat:

„Ceea ce spune modificarea la Cod este că rectorii universităților cărora au absorbit alte universități pot candida la al treilea mandat. În Moldova, rectorii sunt aleși de comunitățile universitare, în cazul universităților mari, cum este USM sau UTM, votează o mie de oameni aproximativ în mod secret, ei decid, nu ministrul și nu altcineva”. 

Ministerul subliniază că rectorii universităților care au integrat alte instituții, precum Universitatea de Stat care a preluat Universitatea de Educație Fizică și Sport sau UTM care a absorbit Universitatea Agrară, pot deveni eligibili pentru un al treilea mandat, în funcție de sprijinul primit din partea comunității academice. 

„Cadrele didactice care au venit în această comunitate o să decidă dacă rectorul care i-a absorbit merită încă un mandat, îl vor vota. Dacă nu și toate lumea e supărată, nu o să-l mai susțină”, a explicat Perciun. 

TV8.md amintește că reforma universitară a provocat tensiuni între Universitatea de Stat din Moldova și Ministerul Educației, în contextul discuțiilor privind absorbția Universității de Stat din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Rectorul USM, Igor Șarov, a criticat propunerea care ar permite unui rector să conducă timp de trei mandate în caz de fuzionare: 

„Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de „optimizare” dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”.

17 decembrie 2025, ora 19:24

Guvernul a renunțat la ideea de a cumpăra activele Lukoil Moldova de la aeroport în momentul în care s-a prins că, după privatizare, investitorul rus nu și-a onorat toate angajamentele investiționale. Declarații în acest sens a făcut, astăzi, ministrul Energiei, într-un efort de a justifica trecerea forțată în proprietatea statului a infrastructurii petroliere de la aeroport. Deși dreptul la proprietate privată este unul dintre principiile democrației, unii experți cred că Executivul are argumente suficiente pentru a câștiga într-un eventual proces de judecată, inițiat de Lukoil-Moldova.

„Republica Moldova intenționează să reîntoarcă sub controlul statului activul de la aeroport. Nu vorbim de naționalizare și nu vorbim de confiscare. Vorbim de întoarcerea la situația din luna aprilie 2005”, a subliniat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit lui Junghietu, în 2005, statul a vândut către Lukoil activele cu aproximativ 10 milioane de lei, iar rușii și-au asumat și anumite investiții. După examinarea contractului de privatizare, autoritățile spun că au apărut suspiciuni de nerespectare a angajamentelor investiționale. Ministrul Energiei spune că deja a și informat procurorii și, cel mai probabil, statul și Lukoil se vor acționa recipric în judecată. 

„Conform legii 174, nu există compensații pentru întoarcerea situației din 2005, dar, desigur, Lukoil este în drept să solicite compensarea acelor investiții în instanța de conștiincios civil. Corespunzător, probabil o s-o facă, dar deja în cadrul proceselor se vor identifica ce fel de compensații și cât Lukoil poate pretinde pentru acele investiții care au fost făcute sau n-au fost făcute”, a precizat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Fostul avocat, dar și președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, crede că decizia Guvernului de a prelua o afacere privată a pus bazele unui proces lung. Dar, potrivit lui, statul poate ieși învingător.

„Îmi amintesc la aceea perioadă au fost foarte multe discuții deoarece tranzacția a fost una nu tocmai cea mai transparentă. Din câte îmi dau seama, din cele decise astăzi la Guvern, aceste investiții nu s-au realizat, mai mult ca atât compania a fost anterior avertizată despre faptul că urmează să-și îndeplinească acele acțiuni investiționale pe care și le-a asumat”, a explicat fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase.

Tănase spune că în orice stat democrat drepturile investitorilor sunt protejate, dar nu și atunci când aceștia nu-și respectă angajamentele. 

„Proprietatea privată este protejată, nu doar în Uniunea Europeană, dar și în afara Uniunii Europene, chiar și Constituția moldovenească garantează dreptul la proprietate privată, doar că acest drept nu este unul absolut. El poate fi supus unor anumite condiții și în sensul acesta una dintre condiții este: când preiai un bun,angajându-te să operezi o serie de investiții și să nu le realizezi, este evident că riști ca statul să revină asupra deciziei și să preia înapoi acest bun. Însă, dacă vorbim despre sistemul de sancțiuni internaționale, acesta depășește absolut orice cadru existent”, a reiterat fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase.

Luna trecută, statul a preluat de la Lukoil Moldova, în baza unui contract de comodat, terminalul petrolier de la aeroport, părțile asumându-și intenția de a negocia vânzarea către stat a acestor active. Luni, însă, premierul Alexandru Munteanu a declarat că după convocarea Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului s-a decis rezilierea contractului de privatizare, semnat în 2005. Altfel spus, atât activitatea de alimentare a aeronavelor, cât și baza petrolieră de lângă aeroport au revenit în proprietatea statului pentru achiziție. Între timp, americanii au oferit părții ruse un răgaz, după ce și au exprimat dezacordul față de preluarea afacerilor Lukoil din afara Rusiei de către o companie afiliată Kremlinului.