Procurorii Parchetului General din România au efectuat joi aproximativ 40 de percheziții într-un dosar care vizează redobândirea sau acordarea cetățeniei române pe baza unor documente falsificate. Printre persoanele vizate se numără mai mulți avocați din Baroul București și funcționari publici de la Serviciul Stării Civile Sector 6, transmite Antena 3.
Procurorii desfășoară percheziții în cadrul unor dosare care vizează infracțiuni precum: „constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi acces ilegal la un sistem informatic”.
Este vorba despre o rețea care ar fi fost pusă pe picioare încă din 2022 de mai mulți cetățeni ucraineni. Aceștia ar fi falsificată pentru cetățeni ruși, în special documente în Republica Moldova, care atestau în mod fals că aveau o descendență românească și aveau dreptul de a redobândi cetățenia românească la București.
Ulterior, pe baza documentelor falsificate peste Prut, depuneau la București, cu sprijinul unor avocați ori notari, arată informațiile din dosar, documente la Autoritatea de Cetățenie. Apoi, aceștia mergeau la oficiile de stare civilă și cereau acte de identitate românești, pașapoarte românești, care le asigurau drept de liberă circulație la nivelul Uniunii Europene. Inclusiv oligarh ruși, spun surse din anchetă, ar fi beneficiat de serviciile acestei rețele.
„Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii în care, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti”, explică procurorii.
Aceștia arată că, numai în primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului infracțional investigat. Ulterior obținerii cetățeniei, solicitanții primesc acte de identitate românești, în special pașaportul, care le conferă, în mod fraudulos, statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
„Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată - verificările durează de regulă mai mult de doi ani - şi se termină, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie (care, aşa cum am arătat mai sus, pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul), care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti”, mai spun procurorii.
Anchetatorii susțin că acest aspect, împreună cu managementul defectuos, lipsa pregătirii profesionale a unor funcționari publici și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a condus la acapararea și, posibil, la „colapsul” sistemului de primire și soluționare a cererilor.
„Acest colaps a permis identificarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi de ordin uman, legislativ şi organizaţional de către persoanele interesate să obţină aceste acte de stare civilă. Premisa obţinerii acestora constă în obţinerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidenţă fiscală, ajutoare sociale de stat (alocaţii şi indemnizaţii), dar şi juridice, obţinând posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene, dar şi juridice, obţinând posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene, dar şi în ţări faţă de care România a încheiat tratate bilaterale de cooperare şi liberă circulaţie”, mai menţionează Parchetul General.
Procurorii au identificat până acum cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6. După „transcrierea” actului de naștere, beneficiarii au obținut acte de identitate, în special pașapoarte românești, de la evidența populației din București, Ilfov sau Suceava, unde și-au declarat, de cele mai multe ori, domiciliul fictiv.
De asemenea, procurorii menționează că trei funcționare de la Serviciul Stare Civilă Sector 6 au emis acte de naștere fără ca dosarul să conțină certificatul de cetățenie, iar opt funcționari au atestat fals că au primit cererea și documentele solicitantului, deși rubricile de stare civilă și identificare arătau în mod nereal că persoana străină ar fi fost prezentă.
Totodată, anchetatorii arată că din cercetări a rezultat că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.
„În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional organizat, cinci suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale”, a informat Parchetul General.
