20 decembrie 2025, ora 16:45

Proiectul prin care autoritățile își propun să lege Aeroportul Chișinău de centrul capitalei printr-o cale ferată prevede, în prima etapă, extinderea traseului până la stația Revaca. Ulterior, este planificată construirea unei stații în imediata apropiere a aerogării. Declarațiile au fost făcute de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

„Am semnat contract. Uitați - există stația Revaca. Începem proiectarea. Inițial, trenul din Gara feroviară Chișinău va veni până la Revaca. Aeroportul va cumpăra două autobuze moderne și va transporta pasagerii între aeroport și Revaca pentru cei care vor tren. 9 minute până în centru. Am verificat sectorul”, a explicat ministrul.

Într-o etapă ulterioară, autoritățile intenționează să construiască o stație feroviară chiar lângă aeroport:

„Japonezii ne vor da soluțiile cum construim stația chiar lângă aeroport. Asta se va face 100%, indiferent de obstacole. E o vale, aeroportul e sus, trebuie soluție tehnică”, a precizat Vladimir Bolea.

Ministrul susține că dezvoltarea unei legături pe cale ferată cu aeroportul este necesară în contextul creșterii fluxului de pasageri, dar și al limitărilor transportului rutier:

„Nu e loc de glume: e una dintre obligații. Aeroportul nu mai e mic, nici taxiul, nici troleibuzul nu pot face față. Cu 6 milioane de pasageri e mult. Ministerul Infrastructurii trebuie să construiască o ramificație feroviară până la aeroport sau metrou, dacă există. La București vedeți: linia ferată se termină chiar la aeroport și acum duce metroul spre aeroport. E obligație ca pasagerii să poată folosi transport public. Nu e normal să plătești 20 euro biletul și încă 20 euro taxiul. Vrem turism, confort”.

Vladimir Bolea a mai spus că documentația de proiect ar urma să fie elaborată în 2026, iar durata construcției va depinde de finanțarea disponibilă. Costul estimativ al proiectului este de aproximativ 8,5 milioane de euro, declara anterior ministrul.

În paralel, autoritățile lucrează cu Uniunea Europeană și România la dezvoltarea unei noi infrastructuri feroviare electrificate, care să lege Republica Moldova de rețeaua europeană:

„Lucrăm cu UE la o cale ferată europeană nouă. Vara asta am primit bani - vor merge prin Ministerul Infrastructurii din România, ei vor construi, dar o parte e și pentru Moldova. De la Iași până la Ungheni se vor construi 25 km de cale ferată electrificată. Analizăm și continuarea până la Chișinău - o ramură nouă, paralelă cu cea existentă, de la Ungheni la Chișinău, până la Revaca și de acolo la aeroport. Totul electrificat”.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!