Solstițiul de iarnă 2025 are loc pe 21 decembrie și marchează începutul iernii astronomice. Această zi este cea mai scurtă din an, cu cele mai puține ore de lumină și cele mai multe ore de întuneric.
Astfel, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va atinge valoarea maximă de 15 ore și 10 minute. Acest fenomen este rezultatul mișcării Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei planetei noastre.
Solstițiile și echinocțiile apar din cauza înclinării axei Pământului (23,4°) față de orbita sa în jurul Soarelui, ceea ce generează anotimpurile. În emisfera nordică, primăvara și vara apar când este înclinată spre Soare (martie-septembrie), iar toamna și iarna când se îndepărtează (septembrie-martie), iar în emisfera sudică anotimpurile sunt inversate.
În 2025, solstițiul de iarnă va avea loc la ora 17:03, iar din acest moment, durata zilelor va crește continuu până la 21 iunie.
Tradiții și obiceiuri de Solstițiul de iarnă
Tradițiile legate de solstițiu sunt foarte vechi. Cea mai timpurie mențiune scrisă a unei sărbători dedicate întoarcerii Soarelui provine din Mesopotamia antică, acum peste 4.000 de ani. Această festivitate de 12 zile îl ajuta pe zeul Marduk să restabilească ordinea asupra haosului pentru încă un an. Un alt aspect al acestor tradiții îl reprezintă construcțiile megalitice, precum Stonehenge în Anglia și Newgrange în Irlanda, aliniate pentru a urmări traiectoria Soarelui, de exemplu la apusul solstițiului de iarnă.
În tradițiile străvechi, se credea că în noaptea solstițiului feriga înflorește miraculos, aducând noroc în dragoste și prosperitate. Deși feriga nu înflorește în realitate, legenda simbolizează dorința oamenilor de protecție și noroc în cele mai întunecate nopți ale anului.
În folclorul românesc, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei; în unele regiuni se aprind focuri ritualice, se curăță gospodăriile și se pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage norocul în noul an.
Ce planete și stele se pot vedea seara pe cer în aceste zile
Seara poate fi observată planeta Venus, care apune la ora 20:10. Saturn și Jupiter sunt deja vizibile pe cer odată cu lăsarea întunericului, iar Marte răsare la ora 19:20. Venus poate fi văzută începând cu ora 17, spre sud-vest, în apropierea orizontului, în constelația Capricornus, strălucind intens până la apus.
De asemenea, imediat ce se întunecă (în jurul orei 17), se poate observa și Saturn, aflat spre sud. Deși nu este foarte luminos și nu urcă prea sus pe cer, se distinge prin lumina sa constantă, fără pâlpâiri, și rămâne vizibil până la ora 22:50.
De unde provine denumirea de solstițiu
Termenul „solstițiu” provine din latinescul „sol” (soare) și „sistere” (a sta pe loc), reflectând faptul că, în jurul solstițiului, traiectoria aparentă a Soarelui pe cer pare să rămână neschimbată pentru câteva zile. Fenomenul nu este specific doar Pământului: orice planetă cu axa de rotație înclinată experimentează solstiții și echinocții, însă efectele climatice diferă în funcție de înclinarea axei și de forma orbitei. Astfel, Venus, cu o înclinare axială de doar 3°, are variații sezoniere minime, în timp ce Marte, având o orbită mai puțin circulară, prezintă fluctuații mai mari ale temperaturii între sezoane.
Care este semnificația fenomenului astronomic
Solstițiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice și reprezintă momentul în care Soarele ajunge la cea mai sudică poziție pe cer, la aproximativ 23°27′ sud de ecuator, deasupra Tropicului Capricornului. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud față de est și vest, rezultând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.
