26 decembrie 2025, ora 09:05

Armata Statelor Unite a efectuat joi lovituri aeriene „puternice și mortale” împotriva unor militanți ai grupării Statul Islamic în nord-vestul Nigeriei. Anunțul a fost făcut de președintele american, Donald Trump, la câteva săptămâni după ce avertizase asupra unui posibil „asalt sistemic” asupra creștinilor din această țară.

Ministerul de Externe al Nigeriei a confirmat vineri dimineață atacurile, precizând că a fost vorba despre „lovituri de precizie asupra unor ținte teroriste”. La rândul său, Comandamentul SUA pentru Africa a anunțat că „mai mulți teroriști ISIS” au fost uciși într-un atac desfășurat în statul Sokoto, la solicitarea autorităților nigeriene. Nu au fost oferite detalii privind numărul exact al victimelor.

Potrivit AFP, Donald Trump a declarat că „i-a avertizat anterior pe acești teroriști că, dacă nu opresc măcelărirea creștinilor, va urma iadul de plătit, iar în seara asta, a urmat”.

„Crăciun fericit tuturor, inclusiv teroriștilor morți, dintre care vor fi mulți mai mulți dacă măcelărirea creștinilor continuă”, a scris acesta pe platforma Truth Social.

Ulterior, oficiali americani din domeniul apărării au publicat o înregistrare video cu ceea ce părea a fi lansarea, pe timp de noapte, a unei rachete de pe puntea unei nave de luptă sub pavilion american.

Este primul atac al forțelor SUA în Nigeria de la revenirea lui Trump la Casa Albă. Acțiunea are loc după ce liderul republican a criticat public Nigeria în lunile octombrie și noiembrie, afirmând că creștinii din această țară se confruntă cu o „amenințare existențială”, pe care a comparat-o cu un „genocid”.

Această poziție a fost salutată de unii susținători, dar criticată de alții, care consideră că astfel de declarații pot alimenta tensiunile religioase într-o țară cu un istoric de violențe sectare. Guvernul nigerian și mai mulți analiști independenți resping însă ideea că violențele ar reprezenta o persecuție religioasă organizată.

Ministerul de Externe al Nigeriei a subliniat că autoritățile de la Abuja cooperează cu partenerii internaționali în domeniul securității. „Autoritățile nigeriene rămân angajate într-o cooperare de securitate structurată cu parteneri internaționali, inclusiv Statele Unite ale Americii, pentru a aborda amenințarea persistentă a terorismului și a extremismului violent”, a transmis instituția.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că este „recunoscător pentru sprijinul și cooperarea guvernului nigerian”.

Statele Unite au reintrodus anul acesta Nigeria pe lista țărilor de „preocupare deosebită” privind libertatea religioasă și au impus restricții de viză pentru cetățenii nigerieni. De asemenea, Trump a amenințat că va opri ajutoarele pentru Abuja dacă „continuă să permită uciderea creștinilor”.

Nigeria este o țară împărțită aproape egal între un nord majoritar musulman și un sud preponderent creștin. Nord-estul este afectat de peste 15 ani de violențele grupării jihadiste Boko Haram, care au provocat peste 40.000 de morți și au forțat două milioane de oameni să își părăsească locuințele. În paralel, nord-vestul și centrul țării sunt afectate de bande armate cunoscute drept „bandiți”, responsabile de atacuri, răpiri și crime.

Miercuri, o explozie a avut loc într-o moschee din orașul Maiduguri, în nord-estul Nigeriei, ucigând cel puțin șapte persoane. Până în prezent, nicio grupare nu și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac.

26 decembrie 2025, ora 18:25

Un fost comandant de rang înalt al armatei ruse, demis de președintele Vladimir Putin în urma unor schimbări majore în conducerea Ministerului Apărării, a murit subit chiar în ziua de Crăciun. Este vorba despre general-colonelul Iuri Sadovenko, în vârstă de 56 de ani, fost adjunct al ministrului Apărării și unul dintre apropiații fostului ministru Serghei Șoigu.

Presa de stat din Rusia a anunțat că Sadovenko ar fi murit din cauza unei „afecțiuni cardiace”, fără a oferi alte detalii. Până în prezent, nu existaseră informații publice potrivit cărora generalul ar fi avut probleme grave de sănătate, scrie adevarul.ro.

Născut în Ucraina, Sadovenko era considerat o figură importantă în Ministerul Apărării, cu acces la informații sensibile, mai ales în primii ani ai războiului din Ucraina. El a fost demis în mai 2024, odată cu înlăturarea lui Serghei Șoigu, într-o amplă restructurare a conducerii militare ruse. Sadovenko se afla și pe listele de sancțiuni ale Marii Britanii și ale altor state occidentale.

Viața personală a lui Sadovenko fusese deja marcată de scandal. Soția sa, Maria Kitaeva, l-a părăsit pentru un alt adjunct al ministrului Apărării, Timur Ivanov. Ulterior, Ivanov – și el apropiat de Șoigu – a fost demis și arestat pentru fapte de corupție.

Moartea sa se adaugă unei serii tot mai lungi de decese subite sau insuficient explicate în rândul elitei ruse, un fenomen observat încă din perioada premergătoare invaziei din februarie 2022.

 În ultimele zile, a fost confirmată moartea locotenent-colonelului Stanislav Orlov, cunoscut sub porecla „Spaniolul”, comandant al unei unități de huligani de fotbal trimiși să lupte în Ucraina. Există suspiciuni că acesta ar fi fost ucis în locuința sa din Crimeea ocupată.

Tot în această perioadă, general-locotenentul Fanil Sarvarov a murit în urma exploziei unei mașini-capcană la Moscova. Anterior, fostul deputat și campion olimpic la lupte Buvaisar Saitiev a decedat după ce a căzut de la o fereastră, într-un caz declarat inițial accident.

Lista continuă cu oficiali din domeniul transporturilor, energiei și industriei petroliere. Ministrul Transporturilor, Roman Starovoit, a fost găsit mort la scurt timp după ce fusese demis, într-un caz catalogat oficial drept sinucidere, dar contestat de presa independentă. În aceeași zi, un alt funcționar de rang înalt a murit subit în sediul ministerului.

Șefi ai marilor companii energetice ruse au avut un destin similar. De la oligarhi care au căzut de la ferestrele spitalelor sau ale apartamentelor de lux, până la directori găsiți morți în birouri sau decedați subit din presupuse cauze medicale, tiparul se repetă cu o regularitate tulburătoare.

Mai recent, Kirill Vîșinski, unul dintre principalii propagandiști ai Kremlinului și director executiv al imperiului media Russia Today, a murit „pe neașteptate”, după o boală despre care nu se știa nimic până atunci. Cu doar câteva luni înainte, acesta apărea constant în emisiuni radio și susținea deschis invazia Ucrainei.

Zeci de figuri influente au dispărut astfel din prim-planul Rusiei: prin căderi de la ferestre, presupuse infarcturi, sinucideri sau atacuri violente. Oficial, fiecare caz este tratat separat. Privite împreună însă, aceste morți conturează un climat de frică, instabilitate și epurare tăcută în cercurile de putere ale Kremlinului – un semn că, în Rusia lui Vladimir Putin, loialitatea trecută nu garantează siguranța prezentului.