Pregătirea meselor copioase de sărbători este o tradiție a moldovencelor. Sarmale, plăcinte, cozonaci și tot felul de salate găsești pe masa doldora cu bucate. De obicei, se pune mai mult accent pe tradiție și mai puțin pe eficiență în cheltuieli. Cumpărăm, gătim mai mult și aruncăm la coș. Experții spun că anual, în Republica Moldova se aruncă atât de multă mâncare încât ar fi suficientă pentru peste un milion de oameni care, în prezent, nu își permit multe alimente.
Maratonul sărbătorilor în Republica Moldova durează 21 de zile - între 24 decembrie și 14 ianuarie – de două ori mai mult decât media europeană, notează expertul economic Veaceslav Ioniță. Asta arată că și consumul de alimente crește cu peste 30% față de media anuală. Teama de o „masă goală” obligă familiile să gătească cu 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie pline de bucurie, devin un stres imens, mai ales pentru bugetele familiilor.
„Minim 600 de milioane de lei dar credeți-mă că va fi un miliard de lei, îi vom cheltui pe mâncarea pe care o vom pregăti, vor sta femeile, mamele și bărbații noștri la bucătărie vor pregăti și vor pierde zeci de ore de muncă pentru produsele alimentare care vor ajunge la gunoi. Peste 600 de milioane de lei ne pregătim să le aruncăm la coșul de gunoi”, a explicat expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Potrivit acestuia, în ciuda faptului că prețurile la alimente au crescut cu aproximativ 90% în ultimii cinci ani, risipa alimentară anuală se ridică la aproximativ 180 de mii de tone - echivalentul unui tren de 40 de kilometri cu aproximativ trei mii de vagoane de marfă.
Consumatorii casnici reprezintă 45% din această risipă totală. Și asta se întâmplă în condițiile în care în Republica Moldova circa 29 la sută dintre cetățeni nu au acces la coșul minim de produse alimentare, iar 23 de procente trăiesc sub nivelul de securitate alimentară.
„564 de mii de persoane în Republica Moldova, mi-i greu să spun acest lucru, dar trebuie să o spunem, formează altele vreo 680 de mii o duc foarte și foarte greu iar noi în acest timp vom risipi și vom arunca cel puțin 600 de milioane de lei la gunoi.”
Astfel, valoarea totala a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să ajungă la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Oamenii pe care i-am întâlnit la Piața Centrală din capitală recunosc că uneori au tendința să procure mai mult decât consumă. Totuși, spun ei, mâncarea nu este aruncată.
„- La mine tot soția dirijează dar avem multe de gătit. - Dar gătiți mult de obicei? Faceți masa mare? - Undeva pentru 20 de oameni.- Și nu aruncați din mâncare după? - Probabil că o să rămână, eu știu? Noi facem să fie destul.”
„- Dar gătiți mult de obicei? - Atât cât se mănâncă o zi două. - Nu faceți mai mult? Pentru că de obicei oamenii fac mult și aruncă. - Nu, suntem precauți la aruncat.”
„- Gătiți mult de obicei multă mâncare? - Ei, gătim pentru că noi suntem mulți.- Nu aruncați după? - Nu, la noi nimic nu rămâne pentru că suntem trei familii cu copiii cu toții.”
„- Ne gătim pentru că vin copiii, o să vină în ospeție și poate mai vin și din rude, ne gătim tot timpul, în fiecare an și anul acesta. Noi facem atâta cât folosim. - Și nu trebuie să aruncați?- Nu, noi nu aruncăm pentru că totul este scump și trebuie folosit rațional.”
Expertul atrage atenția și asupra poverii pe care produsele alimentare o au în bugetul gospodăriilor. În țările dezvoltate, acestea reprezintă între 6% și 10 la sută din cheltuieli, în țările slab dezvoltate – circa 20%, în timp ce în Republica Moldova ponderea ajunge la 42 la sută.
