Pereții camerei de joacă de la Spitalul municipal pentru copii „Valentin Ignatenco” au căpătat astăzi o nouă culoare. Aceștia au fost pictați cu personaje din povești, eroi pe care copiii îi iubesc și care, măcar pentru o clipă, îi pot ajuta să uite de griji, tratamente și teama. Inițiativa i-a aparținut unei mămici, care anterior a fost internată cu micuțul ei aici și care, spune ea, pereții între care se juca copilul îi aducea mai multă tristețe decât bucurie.
Tatiana Inculeț, profesoară de design interior la Universitatea Tehnică din Moldova a decis să coloreze zilele copiilor care sunt internați în secția psiho neurologie și epilepsie de la spitalul clinic municipal de copii „Valentin Ignatenco”. Ideea a venit după ce unul dintre copiii ei a fost internat aici, iar pereții camerei de jocuri arătau sumbru.
„În această zonă va fi o pictură de gen safari, cu mai multe animăluțe din poveștile preferate ale copiilor, iar în partea opusă vor fi la fel, niște animăluțe, o compoziție de fapt de animăluțe din povești, din cărțile preferate ale copiilor.”
Pentru a realiza cele propuse, Tatiana i-a implicat și pe unii dintre studenții ei, dar și prieteni. Fiecare dintre pictorițe au venit motivate de propriile istorii.
„- Cătă mi-a spus de această propunere și am spus că este o idee foarte bună, mai ales că este în ajunul sărbătorilor și o faptă bună nu strică și este mereu binevenită.- Credeți că copii se vor bucura de ceea ce faceți voi aici?- Sper foarte mult pentru că o facem cu intenții pozitive și pentru ei de altfel.”
„ M-am gândit că ar fi un gest frumos înainte de sărbători și am zis că de ce nu, este ceva nou pentru mine și merită de încercat.”
Eva s-a alăturat inițiativei pentru că, spune ea, când a ajuns la urgență, pereții de acolo i-au inspirat mai multă tristețe decât căldură.
„Eu am văzut toată atmosfera, oamenii bolnavi cât de neplăcut este să te afli acolo și m-am gândit că ar fi bine să facem ceva pentru copilași pentru ca să le fie mai confortabil aici.”
„- Prietena mea a stat aici în acest spital cu fiica și când am văzut ce era înainte, eu dacă sincer m-am speriat, era ca în filmele horror și asta m-a motivat.
Gestul a fost salutat de administrația spitalului.
„Uneori trebuie să ne gândim și la acea stare în care vin copii atunci când intră într-un spațiu care este mai alb, cu mai puține culori și este influențat de aceste spații. Ambianța din spitalul în care intră copilul este una importantă pe lângă tratamentul pe care îl primește.”
