Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Fox News că Ucraina nu poate câștiga războiul împotriva Rusiei fără sprijinul Statelor Unite și că nu are încredere în președintele rus Vladimir Putin.

Pierderile Rusiei în războiul cu Ucraina au crescut în ultimele 10 luni mai rapid decât în orice alt moment, din 2022 încoace, notează BBC. O treime au fost voluntari, un procent dublu față de 2024, în condițiile în care autoritățile ruse continuă să recruteze intens, oferind sume mari de bani și folosind diverse forme de presiune. Între timp, Vladimir Putin s-a plâns lui Donald Trump de atacurile ucrainenilor, iar Volodimir Zelenski a fost amenințat de ex-președintele rus Dmitri Medvedev.

UPDATE Prăbușirea frontului ucrainean și un acord de pace în care agresiunea rusă primește legitimitate în plan extern, ar transforma România în stat de graniță directă cu Federația Rusă, cu efecte majore asupra securității naționale și economiei și ar expune vulnerabilitățile NATO și UE în a-și apăra valorile. Analiștii de politică externă George Scutaru și Cristian Diaconescu au avertizat, la Antena 3 CNN, că spre deosebire de Polonia sau statele baltice, România ar fi prima țară care ar resimți direct consecințele unui eventual colaps al Ucrainei, inclusiv printr-o posibilă extindere a influenței ruse până la Marea Neagră și Republica Moldova.

UPDATE Vladimir Putin a transmis urări de Anul Nou și de Crăciun unui număr select de lideri internaționali, printre care se regăsesc doar doi șefi de guvern din Uniunea Europeană – Viktor Orban și Robert Fico – alături de aliați și parteneri strategici ai Rusiei din SUA, Asia, Africa și America Latină, potrivit unui anunț al Kremlinului.

UPDATE Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat că menținerea unui efectiv de aproximativ 800.000 de militari este esențială pentru respingerea unei eventuale agresiuni ruse reînnoite. Inițial, în discuțiile legate de un posibil plan de pace, fusese propus un plafon de 600.000 de militari, însă Sîrski susține că acesta ar fi insuficient. El a subliniat că armata nu va accepta retrageri dictate politic și că orice decizie va fi analizată strict din perspectivă militară. Menținerea forței armate este prevăzută și în documentul-cadru de pace prezentat de președintele Volodimir Zelenski, punctează Ukrainska Pravda.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina în noaptea de 29 spre 30 decembrie cu două rachete balistice Iskander-M și 60 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, rachetele au fost lansate din Crimeea ocupată și din regiunea rusă Voronej, iar dronele au venit din mai multe zone ale Rusiei și din Crimeea. Apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare o rachetă balistică și 52 de drone, folosind aviația, sistemele antiaeriene, războiul electronic și drone interceptoare. Totuși, o rachetă și opt drone au lovit cinci locații diferite. Potrivit Ukrainska Pravda, colonelul Iurii Ihnat a subliniat că, deși Rusia folosește de trei nopți la rând un număr mai mic de drone, atacurile aeriene nu au încetat, iar lupta pentru controlul cerului continuă în fiecare noapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Moscova nu a furnizat nicio dovadă cu care să-şi susţină acuzaţiile privind un atac cu drone ucrainene care a vizat una dintre reşedinţele preşedintelui rus Vladimir Putin, a afirmat marţi ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga. De partea cealaltă, Kremlinul insistă că atacul a avut loc, tot fără a furniza dovezi, și respinge ca „smintite” orice negări a presupusei tentative de asasinare a președintelui rus.

UPDATE În faţa acuzaţiilor Rusiei, care o acuză că a ţintit reşedinţa lui Vladimir Putin cu ajutorul unor drone, Ucraina alege să răspundă într-un mod inedit - cu o caricatură, relatează Le Figaro.Pe contul de X care se defineşte ca fiind contul oficial al brandului de ţară, Ucraina a publicat o imagine trucată în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov apare în locul lui Jim Carrey ca protagonist în afişul filmului „Mincinosul mincinoşilor”.În loc de numele actorului Jim Carrey scrie „Russia”, dar este păstrat dedesubt sloganul original al afişului, „Trust Me” („Ai încredere în mine”), notează Ziare.com.

UPDATE Situația de pe frontul din Ucraina rămâne dificilă, însă nu este atât de critică încât Kievul să fie forțat să accepte un acord de pace în condiții echivalente capitulării, afirmă analistul militar american Michael Kofman, scrie Adevărul.

UPDATE Controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, din estul Ucrainei, a rămas unul dintre principalele puncte sensibile în negocierile de pace, de când Rusia a preluat controlul asupra acesteia, în martie 2022. Apropierea Zaporojiei de linia frontului a stârnit temeri la nivel internațional cu privire la siguranța și stabilitatea centralei nucleare, care este cea mai mare din Europa. De această dată, problema o ridică unul dintre cele 20 de puncte prezentate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în planul-cadru de pace pe care l-a discutat duminică în Florida cu omologul său american Donald Trump, scriu jurnaliștii France24.

UPDATE Acțiunile din sectorul apărării din Europa au înregistrat luni scăderi semnificative, după reluarea discuțiilor de pace dintre Statele Unite și Ucraina. Compania italiană Leonardo a pierdut aproape 4%, iar indicele sectorului aerospațial și de apărare Stoxx Europe a coborât cu 1,53%, scrie Cotidianul.

UPDATE Kremlinul nu va anunța public în ce mod anume se va manifesta înăsprirea poziției Moscovei privind soluționarea conflictului din Ucraina. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing de purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Fox News că Ucraina nu poate câștiga războiul împotriva Rusiei fără sprijinul Statelor Unite și că nu are încredere în președintele rus Vladimir Putin, informează Rador. „Putem câștiga fără sprijinul american? Nu”, a spus Zelenski în interviul difuzat luni în emisiunea „Special Report with Bret Baier”, înainte de a detalia dificultățile pe care le‑ar implica lipsa sprijinului Statelor Unite.

UPDATE Kremlinul a reiterat marţi că-şi va înăspri poziţia în negocierile de pace cu Ucraina – după ce Moscova a acuzat Kievul de un atac masiv cu drone asupra unei reşedinţe a preşedintelui rus Vladimir Putin -, dar nu a explicat cum anume va face acest lucru, relatează Agerpores, care citează EFE.

UPDATE Moscova nu a furnizat nicio dovadă cu care să-şi susţină acuzaţiile privind un atac cu drone ucrainene care a vizat una dintre reşedinţele preşedintelui rus Vladimir Putin, a afirmat marţi ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga. Totodată, Sîbiga a cerut altor ţări să se abţină să răspundă la ceea ce el a numit relatări ruse false despre un atac ucrainean asupra unei reşedinţe a lui Putin, deoarece subminează procesul de pace, scrie NewsWeek.

UPDATE Presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din Novgorod ar putea influența negocierile de pace, crescând presiunea asupra Kievului. Experții în politică externă Cristian Diaconescu și George Scutaru au explicat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că dacă un astfel de atac masiv, cu peste 90 de drone cum susțin rușii, a avut loc, este imposibil ca președintele Donald Trump să nu fi fost informat. Mai mult, spun ei, Federația Rusă recurge frecvent la astfel de tactici de diversiune atunci când se află în dezavantaj, pentru a pune cealaltă parte în dificultate. Indiferent dacă acest atac a existat sau nu, ambii analiști spun că se așteaptă la escaladări „feroce” pe linia frontului și un acord de pace rămâne un obiectiv îndepărtat. 

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) spune că nu există dovezi asupra presupusului atac ucrainean asupra reşedinţei lui Novgorod al lui Vladimir Putin. Potrivit analiştilor, "circumstanțele presupusului atac din 29 decembrie asupra palatului lui Putin de la Valdai, lângă Novgorod, nu sunt conforme cu tiparul dovezilor observate atunci când forțele ucrainene desfășoară atacuri în Rusia. 

UPDATE Ucraina a respins categoric acuzațiile. „Această presupusă poveste despre un «atac asupra reședinței» este o invenție completă”, a scris Zelenski pe X, acuzând Moscova că încearcă să creeze un pretext pentru noi lovituri asupra Kievului. „E o minciună. Faptul că ne înțelegem cu americanii, iar negocierile avansează, pentru ruși e un eșec”, a reacționat ferm Volodimir Zelenski.

UPDATE „După atacul cu drone asupra reședinței președintelui rus Vladimir Putin din regiunea Novgorod, Vladimir Zelenski va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții sale lipsite de valoare”, a scris vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, pe profilul său de socializare. Vicepreședintele Consiliului de Securitate l-a acuzat pe președinele Zelenski că dorește „continuarea războiului”.  Fostul președinte al Rusiei a devenit cunoscut în ultimii ani pentru declarațiile sale scandaloase, inclusiv amenințările în mod voalat cu atacuri nucleare la adresa Occidentului, scrie Gândul.

UPDATE Congresmanul Don Bacon (republican – Nebraska) a transmis că „președintele Trump și echipa sa ar trebui să verifice mai întâi faptele”, subliniind că „Putin este un mincinos notoriu”. Fostul congresman Adam Kinzinger (republican – Illinois) a mers și mai departe, afirmând că „de un an, Putin îl minte, iar Trump îl crede”, calificând situația drept „o rușine pentru națiune”, scrie Spotmedia.

UPDATE Pentru oficialii și analiștii ucraineni, reacția lui Trump se înscrie într-o strategie cunoscută a Kremlinului: impunerea unei narațiuni înainte ca faptele să fie verificate. Yuriy Boyechko, directorul organizației Hope for Ukraine, avertizează că, tratându-l pe Putin ca pe un partener egal, Trump riscă să legitimeze discursul agresorului și să împingă Ucraina în plan secund. Pe măsură ce declarațiile de la Mar-a-Lago continuă să producă ecouri, miza nu mai este doar una diplomatică. Întrebarea centrală este pe cine crede președintele SUA atunci când versiunile se ciocnesc: Kievul, Moscova sau propriile servicii de informații. Răspunsul lui Trump a fost simplu: „Președintele Putin mi-a spus”, scrie Spotmedia.

UPDATE Consilierul prezidențial Iuri Ușakov susține că președintele american Donald Trump și-a ajustat abordarea față de Ucraina și față de președintele Volodimir Zelenski în urma relatărilor apărute luni despre o tentativă de atac cu drone asupra uneia dintre reședințele liderului rus.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump se declară luni ”foarte furios” din cauza unui presupus atac al Ucrainei vizând reşedinţa preşedintelui rus Vladimir Putin, despre care a spus că ”nu-i place”, relatează AFP. „Este o perioadă delicată. Nu este momentul potrivit. Una este să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi. Alta este să-i ataci casa. Nu este momentul potrivit să faci așa ceva”, a declarat Trump. Întrebat dacă există dovezi concrete ale unui astfel de atac, liderul de la Casa Albă a răspuns laconic: „Vom afla”.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Reuters.

UPDATE Președinții Donald Trump și Vladimir Putin au avut luni o convorbire telefonică, la doar o zi după discuțiile purtate în Florida între liderul american și președintele Ucrainei. Apelul a fost confirmat oficial de Casa Albă, care a transmis că discuția a fost „pozitivă”.

UPDATE Șeful serviciilor secrete externe estoniene, Kaupo Rosin, a declarat că nu există indicii că președintele Vladimir Putin intenționează să atace statele baltice sau NATO, în ciuda avertismentelor tot mai frecvente ale oficialilor europeni că în următorii ani ar putea izbucni un conflict direct între Occident și Rusia, relatează The Moscow Times. 

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează EFE, conform Agerpres.

UPDATE Ucraina a ocupat primul loc în Europa la capitolul exodului de oameni și de competențe. Potrivit clasamentului, Ucraina are un indicator de 8,4 puncte pe o scară de la 0 la 10, unde o valoare mai mare semnifică un exod mai pronunțat. Datele se bazează pe indicatorul Fund for Peace, publicat de The Global Economy. În clasamentul global, Ucraina se află pe locul 7, fiind devansată de șase țări: Samoa, Palestina, Jamaica, Eritreea, El Salvador și Somalia. Conform datelor The Global Economy, în 2023 indicele Ucrainei era de 8,9 puncte, iar în 2024 acesta a scăzut la 8,4 puncte. Dintre țările europene, după Ucraina în clasament urmează: Albania – 8,3 puncte,  Moldova – 7,6 puncte, Bosnia și Herțegovina – 7,2 puncte, scrie Libertatea.

UPDATE Cabinetul Italiei a aprobat luni un decret pentru menținerea fluxului de asistență militară către Ucraina pe tot parcursul anului 2026, oficializând astfel un compromis în cadrul coaliției de guvernare. Decizia vine după săptămâni de dezbateri care au scos la iveală divergențe privind politica externă în rândul guvernului condus de premierul Giorgia Meloni, scrie Reuters.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat că mai există „una sau două probleme spinoase”, în discuțiile pentru încheierea războiului din Ucraina, după întâlnirea avută duminică seara, în Florida, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În declarația făcută reporterilor în această dimineață, Volodimir Zelenski a spus că problemele cheie se referă la centrala nucleară de la Zaporojie dar și la teritorii. „De aceea am spus că acest plan în 20 de puncte este gata în proporție de 90%, deoarece nu există un acord cu privire la două dintre cele 20 de puncte. În ceea ce privește garanțiile de securitate, am spus că sunt gata în proporție de 100%, și într-adevăr așa este. Da, încă discutăm unele detalii privind durata acestor garanții de securitate”, a comentat Zelenski.

UPDATE Comentând posibilitatea unui referendum privind concesiile teritoriale, Volodimir Zelenski a declarat că o astfel de mișcare nu ar produce un rezultat pozitiv și nu ar fi susținută de societatea ucraineană. ”Cea mai rea cale este să ieșim din Donbas. Va fi un risc mare pentru Ucraina, inacceptabil de ucraineni, de mine personal, iar referendumul nu va fi pozitiv”, a mai transmis președintele Ucrainei. 

UPDATE Convorbirile dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski desfășurate duminică, 28 decembrie 2025 la Mar-a-Lago, Statele Unite nu au reușit să aducă acordul de pace în Ucraina. Acum istoricul occidental dr. Mark Galeotti anunță viitoarea mutare a lui Putin: în 2026 Rusia va amenința o mare putere cu 70 de milioane de locuitori. El spune că trebuie să ne pregătim ”pentru o escaladare crescândă a campaniei ascunse pe care Rusia o duce împotriva Marii Britanii”, notează Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a confirmat că planul de pace în 20 de puncte a fost aprobat în proporție de aproximativ 90%. Doar două puncte rămân nerezolvate, problema teritorială fiind cea principală. ”Când am spus 90%, este adevărat. (...) Cred că avem o problemă cu o singură întrebare. Este vorba despre teritorii. (...)Avem opinii diferite cu rușii. Acest lucru este important, nu cu americanii, ci cu rușii”, a mai spus președintele ucrainean. Totodată, președintele Ucrainei a afirmat că Statele Unite înțeleg pozițiile tuturor părților și încearcă să găsească soluții de compromis. 

UPDATE Liderul de la Kiev a subliniat că problema teritorială este cel mai dificil aspect al discuțiilor pentru încheierea războiului și rămâne singurul punct în care pozițiile Ucrainei și Rusiei diferă fundamental. ”Nu ne putem retrage pur și simplu. Este în afara legii noastre. Nu ne putem pur și simplu retrage de pe teritoriile noastre. Nu este vorba doar de lege. Oamenii locuiesc acolo și, de asemenea, armata noastră este acolo”, a declarat președintele Ucrainei în cadrul unui interviu pentru FoxNews.

UPDATE Guvernul Georgiei a anunțat trimiterea a nouă generatoare către Ucraina, cu o valoare totală de peste 500.000 de dolari. Ajutorul umanitar va ajunge la Kiev în zilele următoare și va fi oferit gratuit. Decizia vine în contextul unor relații politice tensionate între cele două țări, după ce partidul de guvernământ de la Tbilisi a refuzat să impună sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Georgia a continuat să ofere sprijin umanitar Ucrainei, inclusiv prin donații făcute de societatea civilă, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia aduce zeci de mii de muncitori din India, pe fondul unei crize tot mai mari de forță de muncă. Lipsa bărbaților apți de muncă este pusă de analiști în legătură directă cu pierderile uriașe suferite de armata rusă în războiul din Ucraina, dar și cu atragerea masivă a populației masculine în armată, prin contracte bine plătite, scrie Bild.

UPDATE Compania de stat Căile Ferate Ruse a aprobat un buget de cheltuieli pentru 2026 cu 20% mai mic față de anul curent, ajungând la 713,6 miliarde de ruble, potrivit informațiilor citate de Reuters. Reducerea vine pe fondul acumulării unor datorii de aproximativ 4 trilioane de ruble, generate de scăderea veniturilor în contextul încetinirii economiei de război. Cea mai mare parte a bugetului va fi direcționată către întreținerea infrastructurii și siguranță, în timp ce investițiile majore, inclusiv linia de mare viteză Moscova–Sankt Petersburg, vor continua într-un ritm mai lent. Guvernul rus analizează opțiuni de sprijin pentru companie, unul dintre cei mai mari angajatori din țară, notează Spotmedia.

UPDATE Atacul nocturn al Federației Ruse a vizat un nou obiectiv energetic în raioanele Cernihiv și Nîjîn. O parte semnificativă a consumatorilor a rămas fără alimentare cu energie electrică, a anunțat Administrația Militară Regională Cernihiv. Din cauza lipsei tensiunii în rețea, „Ukrzaliznîțea” a restricționat temporar circulația unor trenuri suburbane în direcția stației Nepliuievo. În Vîșhorod, regiunea Kiev, electricitatea lipsește deja de patru zile. Energeticienii continuă lucrările de intervenție și refacere și promit să restabilească alimentarea cu energie cât mai curând posibil. Localități din regiunile Harkov și Sumî sunt, de asemenea, complet sau parțial fără curent electric. Pe malul stâng al Kievului, de patru zile continuă întreruperile de urgență ale energiei electrice. Pe malul drept sunt aplicate grafice de întreruperi.

UPDATE Ministrul rus de externe a sugerat că Moscova nu are nicio intenție să facă compromisuri privind teritoriile ucrainene pe care le ocupă deja. Vorbind pentru o agenție de presă rusă, Serghei Lavrov a spus că aliații occidentali ai Kievului trebuie să accepte „noile realități”, notează Rador. Lavrov a declarat că Occidentul trebuie să înțeleagă că Rusia deține inițiativa strategică în Ucraina, în condițiile în care discuțiile privind o posibilă reglementare avansează.

UPDATE Deciziile Kremlinului de a recruta condamnați pentru războiul din Ucraina se reflectă acum într-o creștere alarmantă a violenței interne în Rusia, potrivit serviciilor britanice de informații. Un număr tot mai mare de veterani militari ruși reveniți de pe frontul din Ucraina ar fi implicați în crime violente comise pe teritoriul Federației Ruse, potrivit unor rapoarte ale Serviciului de Informații al Ministerului Apărării din Marea Britanie, citate de publicații internaționale și ruse independente. Presa rusă Verstka (Vertska) a relatat că aproximativ 550 de civili ruși ar fi fost uciși de foști combatanți întorși din război, iar alți circa 465 ar fi fost răniți. Conform analizei Defense Express, peste jumătate dintre decese ar fi fost provocate de unii dintre cei aproximativ 180.000 de condamnați recrutați de autoritățile ruse pentru a lupta în Ucraina.

UPDATE Experții ucraineni se alătură pentru prima dată practicării mecanismelor Articolului 5 al NATO, de apărare colectivă, anunță Statul Major General. Exercițiile includ comandă și control, conflicte de mare intensitate și încorporarea lecțiilor din războiul Rusiei în Ucraina. Statele Unite au propus Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al NATO, în cadrul negocierilor de la Berlin, notează NewsWeek.

UPDATE Pe măsură ce Ucraina pășește în 2026, cetățenii săi se află într-un echilibru fragil între depresie și speranță, arată o analiză sociologică realizată de Oleksii Antipovici, șeful grupului Rating.După patru ani de război, populația resimte oboseala cotidiană a conflictului, dar majoritatea încă speră într-o soluție diplomatică. „Dacă am rezuma anul 2025 într-un cuvânt, acesta ar fi depresie. Dar, în două cuvinte: depresie și speranță. Majoritatea așteaptă semnarea unui acord de pace”, explică Antipovici într-un interviu pentru RBC Ukraine.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a decis crearea unui nou organism pentru exercitarea puterii soft, non-coercitive, în străinătate, a anunțat presa din Rusia. În 2026, activitatea organismului se va concentra pe Armenia. Kremlinul îşi revizuiește politica externă şi în această lună a creat un nou organism - Proiecte Internaţionale ale Fondului de Subvenții Prezidenţiale -, înregistrat în exclava Kaliningrad, sub conducerea consilierului prezidențial Serghei Kirienko. Activitatea sa se va concentra pe exercitarea puterii soft (soft power) asupra ţărilor din Comunitatea Statelor Independente. Armenia, ale cărei relații cu Rusia s-au deteriorat în ultimii ani, va fi principala prioritate a entităţii în 2026, notează Rador.

UPDATE Parchetul de la Kiev a acuzat luni armata rusă de uciderea extrajudiciară a unor prizonieri de război ucraineni în regiunea Doneţk (est), ocupată în mare parte de Rusia, potrivit dpa, în timp ce mai multe media ucrainene, inclusiv portalul belarus independent Nasha Niva, au relatat despre cazul tragic al unei familii din oraşul Pokrovsk (din aceeași regiune) care nu se evacuase, în așteptarea "ruşilor". Soldații lui Putin l-au împușcat pe soț și au violat-o în grup pe soția acestuia, scrie Digi24.

UPDATE Pierderile Rusiei în războiul cu Ucraina au crescut în ultimele 10 luni mai rapid decât în orice alt moment de la începutul invaziei la scară largă din 2022, sugerează o analiză BBC. În timp ce eforturile de pace s-au intensificat în 2025, sub presiunea administrației președintelui american Donald Trump, sursele rusești au  publicat cu 40% mai multe necrologuri ale soldaților comparativ cu anul precedent. Per ansamblu, BBC a confirmat numele a aproape 160.000 de persoane ucise în timp ce luptau de partea Rusiei în Ucraina, notează Antena3.

UPDATE Alexander Butyagin, poreclit „arheologul lui Putin”, directorul Diviziei de Arheologie Antică a Coastei de Nord a Mării Negre din cadrul Departamentului Lumii Antice al  Muzeului Ermitaj  (Sankt Petersburg), a fost arestat la Varșovia la începutul acestei luni în timpul unui turneu de conferințe prin Europa, potrivit presei poloneze. El este acuzat de efectuarea de „săpături arheologice ilegale” în Crimeea, regiune ucraineană anexată de Rusia. Kievul a solicitat extrădarea sa de la Parchetul Districtual din Varșovia, care l-a reținut până pe 13 ianuarie, în timp ce procedurile sunt finalizate, potrivit Le Figaro. Dacă Ucraina reușește să-l extrădeze pe Alexander Butyagin, arheologul ar putea risca până la cinci ani de închisoare. Autoritățile îl acuză că a efectuat cercetări între 2014 și 2019 în orașul antic Myrmekion, situat în districtul Kerch din Crimeea, fără nicio autorizație, potrivit unui comunicat, notează Mediafax.

UPDATE Belarusul a publicat marţi o înregistrare video a ceea ce a susţinut că reprezintă desfăşurarea pe teritoriul său a sistemului de rachete hipersonic rusesc Oreşnik, cu capacitate nucleară, demers care consolidează capacitatea Moscovei de a lansa rachete în Europa, informează Reuters, conform Agerpres. Unii experţi occidentali au declarat că desfăşurarea, care ar face puţin mai rapidă atingerea ţintelor europene de către rachetele nucleare ruseşti în caz de război, subliniază dependenţa tot mai mare a Kremlinului de ameninţarea armelor nucleare, în contextul în care Moscova încearcă să descurajeze membrii NATO să furnizeze Kievului arme care pot lovi adânc în interiorul Rusiei.