Războiul din Ucraina, în faza sa de invazie pe scară largă, în ciuda prognozelor inițiale care spuneau că s-ar putea termina în „2-3 săptămâni”, va depăși în aceste zile, ca durată, perioada războiului lui Adolf Hitler împotriva URSS. Războiul declanșat de Hitler a durat 1.418 zile. Războiul început de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va atinge exact acest prag în weekend, pe 11 ianuarie, scrie Libertatea Cuvântului. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat o ironie directă la adresa președintelui rus Vladimir Putin, făcând referire la performanța sistemelor de apărare aeriană rusești. 

Un summit al „Coaliției de Voință” va avea loc marți la Paris, reunind 35 de țări care susțin Ucraina, cu scopul de a discuta soluții pentru conflictul aflat în al cincilea an. Evenimentul va sublinia unitatea între Statele Unite, Europa și Ucraina în privința garanțiilor de securitate pentru țara vecină. Printre participanți se va număra și președintele României, Nicușor Dan. În total, la summitul de la Paris, 27 de lideri europeni și alți oficiali din 35 de țări sunt așteptați să participe, inclusiv emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care marchează prima prezență fizică a Statelor Unite la o reuniune a Coaliției de Voință, transmite News.ro. Planul de pace „fără dinți” riscă să nu-l oprească pe Putin, avertizează analiștii.

UPDATE Statele Unite sunt pregătite să conducă un mecanism de monitorizare a unei eventuale încetări a focului în Ucraina, folosind o rețea complexă de senzori, drone și sateliți, arată surse implicate în negocierile dintre Kiev și aliații occidentali, potrivit Financial Times.

UPDATE „Astăzi s-a făcut un pas important”, a declarat Nicușor Dan, precizând că liderii reuniți la Paris au semnat un document public care stabilește cadrul politic general al angajamentelor asumate, scrie Știripesurse. Președintele român a explicat faptul că în urma acordului la care s-a ajuns în cadrul ”Coaliției de voință”, România nu va trimite soldați în Ucraina, dar va ajuta pe partea logistică și pentru a pregăti soldații ucraineni.

UPDATE  Volodimir Zelenski a transmis pe contul său de Facebook, „armatele Franței, Marii Britanii și Ucrainei au lucrat în detaliu la amplasarea forțelor, numărul, tipurile specifice de arme, componentele forțelor armate care sunt necesare și care vor putea funcționa”, subliniind că și SUA este dispusă să conlucreze.

UPDATE Liderii Franţei, Marii Britanii şi Ucrainei au semnat marţi la Paris o "declaraţie de intenţie" privind desfăşurarea viitoare a unor forţe multinaţionale ca garanţie de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistiţiu, informează AFP şi Reuters.

UPDATE Statele Unite sunt pregătite să ofere „sprijin” unei viitoare forţe multinaţionale europene pentru Ucraina în cazul unui atac al Rusia, potrivit unui proiect de declaraţie al summitului de la Paris, citat de AFP. Documentul arată că aliaţii Kievului intenţionează să includă garanţii de securitate cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Ucraina, care ar urma să fie activate după intrarea în vigoare a unui eventual armistiţiu cu Moscova, relatează News.ro.

UPDATE Rezultatele negocierilor privind Ucraina de la Paris rămân incerte din cauza schimbării centrului de atenție. Progresul discuțiilor de la Paris rămâne neclar deoarece atenția SUA s-a mutat către Venezuela, scrie The Independent. Jurnaliștii notează că întâlnirea aliaților Ucrainei de la Paris are ca scop stabilirea securității țării după un potențial armistițiu cu Rusia. Totuși, perspectivele acestei întâlniri rămân incerte din cauza faptului că administrația SUA și-a schimbat focusul pe Venezuela.

UPDATE "Coaliția de voință", aliaţii predominant europeni ai Kievului, se pregăteşte să afirme că viitoarea sa "forță multinațională pentru Ucraina" va beneficia de un "angajament al SUA de a sprijini forţa în cazul unui atac rusesc", în urma unui posibil armistițiu, conform unui proiect de declaraţie de la summitul coaliției de la Paris obținut de AFP marţi, informează Mediafax.

UPDATE Berlinul l-a criticat pe fostul președinte rus Dmitri Medvedev după ce acesta a descris o posibilă capturare a cancelarului Friedrich Merz ca fiind o „răsturnare de situație”, excluzând în același timp măsuri suplimentare de securitate.

UPDATE Aliații occidentali iau în calcul desfășurarea de trupe în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unor garanții de securitate pe termen lung, însă așteaptă un semnal clar din partea administrației Trump privind rolul pe care Statele Unite sunt dispuse să și-l asume. Potrivit Bloomberg, subiectul unei eventuale prezențe militare americane se află pe agenda discuțiilor dintre liderii occidentali, care consideră implicarea SUA esențială pentru orice acord de pace durabil cu Rusia, potrivit Mediafax. Un oficial citat de Bloomberg a descris implicarea americană ca fiind „plasa de siguranță” cerută de mult timp de Europa pentru a garanta respectarea unui eventual acord de pace.

UPDATE Ucraina a prezentat încă o factură, de data aceasta în valoare de 800 de miliarde de dolari, despre care pretinde că este necesară pentru a acoperi nevoile țării în următorul deceniu, a denunțat premierul ungar Viktor Orban marți, într-o postare pe pagina lui de Facebook, potrivit agențiilor de presă MTI și Agerpres. Orban a catalogat această sumă drept „scandaloasă”, menționând că este de aproape patru ori mai mare decât PIB-ul anual al Ungariei și adăugând că „piticul ucrainean cerșește mâncare”, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marţi după amiaza la Palatul Élysée, la Paris, unde a fost primit de către omologul său francez Emmanuel Macron, înainte de un summit al ţărilor aliate Ucrainei, au relatează AFP.

UPDATE Preşedintele român Nicuşor Dan a declarat, marți, că lumea se află într-un context dificil și avertizează că „nu e momentul pentru revoluții și destabilizare în România”. Șeful statului a făcut aceste declarații la bordul avionului militar Spartan cu care a călătorit la Paris, pentru reuniunea Coaliției de Voință, notează Money.

UPDATE Europa tratează cu prudență declarațiile lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, evitând o confruntare directă cu Washingtonul pentru a nu submina sprijinul american acordat Ucrainei, pe fondul unui context geopolit. La o reuniune a „coaliției celor dispuși” care va avea loc astăzi, 6 ianuarie, la Paris, aproximativ 40 de lideri și oficiali de rang înalt vor discuta despre viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. În acest context, participarea SUA este crucială, scrie NewsWeek.

UPDATE Republica Moldova îşi consolidează capacităţile de apărare în contextul regional marcat de războiul din Ucraina şi de riscurile sporite de securitate, prin investiţii în echipamente moderne, tehnică militară, tehnologii avansate şi instruirea continuă a militarilor, a declarat ministrul apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat în exclusivitate şi publicat marţi de agenţia Moldpres.

UPDATE Summitul se va axa în special asupra modalităților de monitorizare a liniei de demarcație. Un oficial de la Palatul Élysée a subliniat că trupele occidentale nu vor fi desfășurate acolo. „Vorbim despre o linie de 1.400 de kilometri, iar prezența soldaților acolo nu are sens nici tactic, nici strategic”, a spus el. „Este crucial să avem toate mijloacele tehnice pentru a monitoriza situația de la sol: drone, sateliți și așa mai departe. Dar, mai presus de toate, noi - americanii, europenii și ucrainenii - înțelegem clar ce trebuie să facem în cazul unei încălcări a încetării focului”, a insistat oficialul. Palatul Elysee a transmis că vor fi făcute publice doar informațiile permise de „secretul militar”, fără detalii despre efectivele sau contribuțiile concrete ale statelor participante. „Ambiția noastră este să anunțăm finalizarea lucrărilor de convergență”, a precizat un consilier, notează Libertatea.

UPDATE Summitul Coaliției de Voință, programat pentru marți, la Paris, este precedat de un prânz de lucru între președintele francez Emmanuel Macron, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și reprezentanții Statelor Unite: emisarul pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele șefului statului american Donald Trump, relatează Ukrainska Pravda. Prânzul este prevăzut să aibă loc începând cu 13:45 ora Bucureștiului, după o întâlnire de aproximativ 30 de minute între Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, care a sosit deja la Paris, scrie Libertatea.

UPDATE Un consilier prezidențial francez a declarat că participații la summitul de la Paris vor încerca să ajungă la o poziție comună asupra a cinci puncte, care vor fi coordonate apoi cu Statele Unite. „Reuniunea va permite angajamente asupra a cinci puncte: încetarea focului și monitorizarea respectării acestuia, sprijinul continuu pentru forțele armate ucrainene, formatul pentru desfășurarea de forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean, angajamente privind acțiunile aliate în cazul unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei și cooperarea pe termen lung în domeniul apărării”, a precizat consilierul respectiv, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru Evropeiskaia Pravda.

UPDATE Declarațiile recente ale lui Donald Trump la adresa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, combinate cu o intervenție spectaculoasă a Statelor Unite în Venezuela, conturează o posibilă reconfigurare a politicii externe a Washingtonului față de regimurile autoritare aliniate Rusiei. Analiștii remarcă faptul că nemulțumirea lui Trump față de Putin pare să fie legată în principal de costul uman al conflictului, nu de o schimbare fundamentală de viziune geopolitică. Fostul oficial al Pentagonului Alex Plitsas consideră că liderul american ar fi ajuns la concluzia că Moscova subminează eforturile diplomatice prin intensificarea violențelor. Potrivit acestuia, Trump ar putea percepe comportamentul Kremlinului drept o atingere adusă propriei sale credibilități de negociator, ceea ce ar reduce marja de manevră a Rusiei în relația cu SUA, scrie Știripesurse.

UPDATE Fosta viceprim-ministră și ministră de finanțe a Canadei, Chrystia Freeland, a anunțat că renunță la toate funcțiile politice pentru a deveni consilier economic neremunerat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a declarat că experiența sa este crucială pentru atragerea investițiilor și reconstrucția economică, într-un moment de incertitudine strategică.

UPDATE Ucraina și-a intensificat în 2025 atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zonele ocupate. Petrolul și gazul reprezintă surse-cheie de venit pentru Moscova, iar lovirea acestora urmărește slăbirea capacității Rusiei de a-și finanța războiul, notează Spotmedia.

UPDATE Ucraina transformă avioanele MiG-29 primite din Polonia într-o armă de precizie pe linia frontului, lovind exact în momentele-cheie în care trupele ruse se pregătesc de ofensivă. Adaptate deja pentru muniție occidentală și operate de piloți experimentați, aceste avioane intră aproape imediat în luptă, contrar așteptărilor Moscovei, notează Ziare.com.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forţele ruse au "vizat" afaceri americane din ţara sa, după un atac asupra importantului producător agricol american Bunge în oraşul sud-estic Dnipro, a consemnat Reuters, citat de Agerpres. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece ruşii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori", a scris Andrii Sîbiha pe platforma X. 

UPDATE Lideri politici și militari din întreaga lume se reunesc marți la Paris, pe fondul unor îndoieli tot mai mari că un plan de pace susținut de Occident pentru Ucraina poate depăși nivelul simbolic și poate impune costuri reale Rusiei. În timp ce oficialii vorbesc despre „momentum diplomatic”, analiștii avertizează că fereastra de oportunitate se îngustează, iar întrebările esențiale rămân fără răspuns – în special în privința disponibilității Statelor Unite de a susține și aplica un acord durabil. Întâlnirea, organizată sub egida așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, are loc în contextul continuării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene. Experții avertizează că orice acord lipsit de mecanisme clare de aplicare este puțin probabil să descurajeze Kremlinul. Întrebarea centrală care planează asupra reuniunii de la Paris este dacă unitatea occidentală se poate traduce în consecințe concrete pe care Moscova să le considere credibile, scrie kyivpost.com.

UPDATE Rusia este incapabilă să își deservească porturile din Arctica, dezvăluind o prăpastie tot mai mare între ambițiile Moscovei și capacitățile sale reale, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de Kyiv Post.

UPDATE Dronele ucrainene au atacat mai multe regiuni rusești în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în Tver, Penza, Usman și Sterlitamak, potrivit canalelor rusești Telegram și The Kyiv Independent. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial țintele, însă amploarea incidentelor sugerează un atac coordonat asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE Direcția Pokrovsk rămâne principalul punct fierbinte al frontului. Unitățile ruse au încercat de 38 de ori să străpungă apărarea ucraineană în zonele Pokrovsk, Myrnohrad, Rodynske, Kotlyne și Udachne. Statul Major ucrainean precizează că în unele sectoare luptele continuă, semn că Rusia insistă asupra acestei axe considerate strategică pentru avansul său în Donbas.

UPDATE Luni au avut loc 172 de confruntări armate între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse, cele mai violente fiind pe direcțiile Pokrovsk și Huliaipole, potrivit Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat 3 rachete, 24 de lovituri aeriene, a folosit 79 de bombe aeriene ghidate și peste 3.000 de drone kamikaze, într-o singură zi, indicând menținerea presiunii ridicate pe întreg frontul estic, scrie Spotmedia.

UPDATE Un sondaj Avangarde arată că românii sunt profund divizați în privința reintroducerii serviciului militar obligatoriu, cu procente aproape egale între susținători și opozanți. În același timp, majoritatea respondenților își exprimă încrederea în NATO și ar accepta o pace negociată în Ucraina sub egida SUA, reflectând percepții complexe asupra securității regionale și relațiilor geopolitice ale României, scrie Adevărul.

UPDATE Operațiunea rapidă a Statelor Unite în Venezuela și scoaterea din joc a dictatorului Nicolás Maduro au produs mai mult decât o schimbare de regim la Caracas. Pentru Kremlin, a fost o lovitură simbolică dureroasă, care a scos la iveală limitele reale ale Rusiei ca „mare putere” și a afectat direct ambițiile personale ale lui Vladimir Putin. Diferența este frapantă: în timp ce Rusia poartă de ani un război sângeros și costisitor împotriva Ucrainei, fără a-și atinge obiectivele declarate, Washingtonul a demonstrat că poate acționa rapid și decisiv pe scena globală. Jurnalista Eva Hartog scrie în Politico că această demonstrație de forță a SUA provoacă la Moscova o „invidie”, alimentată de neputința liderului de la Kremlin. Potrivit analizei, Rusia nu a fost capabilă să își apere unul dintre cei mai importanți aliați din America Latină. Acest eșec lovește direct în mitul „lumii multipolare”, promovat ani la rând de Putin drept alternativă la dominația Occidentului.

UPDATE Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus la îndoială eficacitatea sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela, care nu au funcționat în timpul capturării lui Nicolas Maduro. Comentariile au fost făcute de Hegseth în timpul unui discurs în cadrul turneului Arsenal of Freedom. „Acum trei nopți, în centrul orașului Caracas, în Venezuela, am văzut cum aproape 200 dintre cei mai mari americani ai noștri s-au deplasat în centrul orașului Caracas. Se pare că sistemele rusești de apărare aeriană nu au funcționat prea bine, nu-i așa? În centrul orașului Caracas, au capturat un individ acuzat și căutat de justiția americană, în sprijinul forțelor de ordine, fără ca niciun american să fie ucis”, a spus Hegseth, potrivit Ukrainska Pravda. Răspunzând la remarca lui Hegseth, primul adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Sergiy Kyslytsya, a subliniat că Venezuela are sisteme de apărare aeriană S-300VM, dintre care două seturi de batalion au fost furnizate Venezuelei de Rusia în urmă cu mai bine de un deceniu, în 2013.

UPDATE Politologul Abbas Gallyamov susține că succesul americanilor în a demonstra cum arată de fapt „o operațiune militară specială”, folosind Venezuela ca exemplu, a dat o lovitură puternică imaginii președintelui Vladimir Putin. Una dintre cele mai importante consecințe ar putea fi schimbarea atitudinii elitei ruse față de liderul de la Kremlin, a explicat specialistul, potrivit The Moscow Times.

UPDATE Rusia ar fi sugerat în 2019 administrației americane conduse de Donald Trump un posibil acord prin care Statele Unite să își reducă implicarea în Ucraina, în schimbul unei influențe sporite asupra situației din Venezuela, potrivit unei declarații făcute la acea vreme în fața Congresului SUA, notează Adevărul.

UPDATE Oleksandr Kovalenko, observator militar-politic al grupului „Rezistența Informațională”, într-un comentariu pentru TSN, a declarat că Ucraina se va concentra pe epuizarea inamicului. Dacă acest lucru reușește, rușii își vor pierde potențialul de avansare, și uneori chiar și pe cel de apărare, în a doua jumătate a anului 2026. Expertul concluzionează că situația producției de rachete și drone în Rusia rămâne stabilă. Există dificultăți în scalarea producției în prezent. Rusia are capacitatea de a crește producția de rachete balistice în 2026. Moscova va încerca să mobilizeze la maximum resursa umană. Se va menține un deficit acut de tancuri, vehicule blindate și artilerie. În ciuda pierderilor masive, Vladimir Putin încearcă să convingă comunitatea internațională de inevitabilitatea victoriei sale, mizând pe jocuri diplomatice cu administrația Președintelui SUA, Donald Trump, a rezumat Oleksandr Kovalenko.

UPDATE Piloții ucraineni care operează avioane F-16 au fost nevoiți să își adapteze rapid tacticile de luptă, după ce au constatat că doctrinele NATO învățate în străinătate nu se potrivesc realității războiului cu Rusia, anunță Mediafax, care citează un material publicat de Forțele Aeriene ale Ucrainei. Tacticile de luptă aeriană predate piloților ucraineni în timpul instruirii pe avioanele F-16 în statele NATO s-au dovedit insuficiente în condițiile confruntării directe cu Rusia, puternic marcată de sisteme antiaeriene dense și patrule constante ale aviației ruse. Potrivit unor date recente, avioanele F-16 livrate Ucrainei în cadrul ajutorului militar occidental asigură aproximativ 80% din misiunile de luptă ale Forțelor Aeriene ucrainene.

UPDATE România va acorda un ajutor de 50 de milioane de euro Ucrainei, ceea ce reprezintă o investiție în propria securitate. Dar statul român dă încă o dată dovadă de lipsă de transparență și nu e capabil să informeze corect populația, iar în lipsa unor explicații convingătoare propagandiștii anti-Ucraina, inclusiv cei dirijați de la Moscova, profită și îi dezinformează pe români. Pentru că autoritățile nu sunt capabile să le comunice eficient românilor necesitatea acestui gest față de Ucraina și nu s-au obosit să dea explicații, a ales să o facă experta în fostul spațiu sovietic Ileana Racheru, politolog la Universitatea București. Într-o postare pe Facebook, aceasta face ceea ce statul român ar fi trebuit să facă încă din momentul anunțării deciziei, și explică pe înțelesul oricui de ce această decizie nu doar că nu văduvește România de resurse, ci vine ca o investiție în securitatea țării, scrie Adevărul.

UPDATE Spioni ruși s-au deghizat în pescari și turiști în încercarea de a desfășura activități de spionaj în regiunea de frontieră dintre Norvegia și Rusia, a declarat un oficial militar norvegian. Comandantul John Olav Fuglem, care conduce Brigada Finnmark a forțelor armate norvegiene, a declarat că agenții au fost descoperiți intrând în orașul portuar Kirkenes din nordul țării și că spionajul rus și războiul hibrid sunt în creștere în regiunea de frontieră, relatează TVPWorld.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a vizitat șantierul unui memorial dedicat soldaților nord-coreeni morți în misiuni externe, presa de stat confirmând că este vorba despre victimele din războiul din Ucraina. Potrivit surselor occidentale și sud-coreene, peste 6.000 dintre cei aproximativ 14.000 de militari nord-coreeni trimiși în sprijinul Rusiei ar fi fost uciși în lupte, scrie Spotmedia.