Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei în noaptea de duminică spre luni, vizând Kievul și zona din jurul capitalei. Potrivit autorităților locale, bombardamentele au provocat moartea a două persoane, una în Kiev și alta la periferie, transmite Kyiv Independent. Între timp, nici la Moscova nu a fost liniște. Rusia se plânge că, în primele zile din 2026, a fost atacată zilnic de ucraineni. Aeroporturile din Moscova și din alte regiuni au fost temporar închise, într-o perioadă extrem de aglomerată de sărbători. Totodată, Kievul anunță că, în 2025, Rusia a bombardat Ucraina de aproape două milioane de ori.

Președintele Donald Trump a declarat duminică reporterilor că oficialii americani au stabilit că Ucraina nu a vizat o reședință aparținând președintelui rus Vladimir Putin într-un atac cu drone săptămâna trecută, contestând afirmațiile Kremlinului pe care Trump le-a întâmpinat inițial cu îngrijorare. Rusia invocă presupusul atac pentru a-și justifica o schimbare de poziție în negocierile de pace privind Ucraina. Între timp, un grup de militari ruși a încercat să ajungă pe ascuns la liniile armatei ucrainene, deplasându-se printr-o conductă de gaze din regiunea Harkov, însă planul a fost dejucat.

UPDATE Un atac cu drone lansat de Rusia a avariat o fabrică aparținând companiei americane „Bunge” din Dnipro. Astfel, aproximativ 300 de tone de ulei de floarea-soarelui s-au revărsat pe drumurile orașului. Despre exploziile din oraș și consecințele atacului rusesc a informat șeful Administrației Militare Regionale din Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivonenko. Între timp, pe rețelele sociale au apărut imagini care ar fi din momentul exploziei.

UPDATE „Moldova trebuie să vizeze o aderare completă la Uniunea Europeană. Moldova trebuie să știe cum poate conta în deciziile europene, cum o fac alte state mici, statele baltice, spre exemplu, și nu numai. În contexul actual, și ași sublinia aici negocierile de pace din Ucraina, devine evident că o decuplare a Moldovei de Ucraina, de asemenea, este improbabilă. Moldova trebuie să-și facă auzită vocea și intențiile”, spune într-un interviu la RFI, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

UPDATE Ministerul Apărării de la Kiev a raportat că, pe parcursul anului 2025, numărul total al confruntărilor armate înregistrate pe front a fost de 61.605. De asemenea, pe parcursul anului au fost înregistrate peste 1.887.000 de bombardamente ruseşti. „De-a lungul anului 2025 intensitatea luptelor pe front a rămas ridicată. Conform datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, numărul total al confruntărilor pe parcursul anului a fost de 61.605”, se arată în comunicat. Cea mai intensă zi a anului a fost 28 noiembrie, când au fost înregistrate 311 confruntări între apărătorii ucraineni şi invadatorii ruşi. Totodată, în cele 12 luni ale anului 2025 au fost consemnate peste 1.887.000 de bombardamente ruseşti, în medie peste 5.100 de atacuri pe zi. Cel mai mare număr de bombardamente a fost înregistrat în luna iulie – 177.863. În timpul bombardamentelor din 2025 Rusia a utilizat de aproape 40.000 de ori sisteme de rachete cu lansare multiplă, scrie Rador.

UPDATE Ministerul ucrainean al Apărării a aprobat anul trecut peste 500 de modele de drone pentru utilizare în armată, în cadrul unui program mai amplu de extindere a producției interne de armament, pe fondul războiului cu Rusia. Potrivit ministrului Apărării, Denys Shmyhal, în 2025 Ucraina a omologat peste 1.300 de modele noi de arme și echipamente militare produse pe plan intern, cu 25% mai multe față de anul precedent, scrie Mediafax.

UPDATE Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, afirmă că liderii ruși încă mai cred că timpul este de partea lor, în ciuda pierderilor grele suferite în Ucraina și a presiunii economice crescânde. El spune că obiectivul lui Putin de a reconstrui imperiul rus „este imposibil de atins”. „Vom obține o soluție echitabilă numai după ce elitele ruse vor ajunge la concluzia că invazia inițială a fost o greșeală și că obiectivul de a reconstrui imperiul rus este imposibil de atins”, a declarat Radoslaw Sikorski, avertizând partenerii occidentali să nu caute compromisuri rapide care ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă la noi agresiuni, notează Digi24.

UPDATE Reprezentantul președintelui Ucrainei nu s-a prezentat luni la ședința Curții Supreme, unde continuă judecarea acțiunii prin care Petro Poroșenko cere anularea sancțiunilor impuse împotriva sa. Informația a fost făcută publică de partidul ucrainean Solidaritatea Europeană, condus de Petro Poroșenko, notează Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean a afirmat că Kievul rămâne deschis negocierilor, însă este gata să își apere țara dacă presiunea exercitată de partenerii occidentali asupra Rusiei se va dovedi insuficientă, potrivit Kyiv Independent. Declarațiile au fost făcute în ajunul unei noi runde de întâlniri diplomatice care vor avea loc în Europa, în cadrul eforturilor conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului.

UPDATE Trupele de asalt aerian ale armatei ucrainene – unități de elită specializate în intervenții rapide – au anunțat luni că au dejucat o tentativă neobișnuită de atac pe direcția Kupiansk, în regiunea Harkov. Potrivit informațiilor transmise de Interfax Ukraine, soldații ruși au încercat să se deplaseze printr-o conductă de gaze Soyuz, folosind-o ca pe un tunel pentru a se apropia nevăzuți de liniile ucrainene. Conducta este un gazoduct de mari dimensiuni, construit în perioada sovietică, suficient de larg pentru a permite deplasarea oamenilor pe anumite segmente. „Inamicul a încercat să folosească conducta de gaze pentru a ieși pe ascuns și a aduna trupe pentru atac ”, a transmis corpul militar ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram. Potrivit armatei ucrainene, aproximativ 50 de soldați ruși au fost implicați în această operațiune. Planul a fost descoperit la timp, iar atacul a fost oprit de militari ucraineni „Datorită detectării rapide a intențiilor inamicului, atacul a fost respins”, a precizat sursa citată, adăugând că eliminarea a cel puțin 40 de militari ruși a fost confirmată. Armata ucraineană spune că, în urma operațiunii, forțele ruse „nu și-au atins obiectivele stabilite”, iar situația din sectorul respectiv „a fost stabilizată”, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, folosind 165 de drone de atac, dintre care aproximativ 100 Shahed, și nouă rachete balistice Iskander-M sau S-300 sol-aer. Forțele de apărare aeriană au doborât sau perturbat 137 dintre drone, iar rachetele au provocat lovituri în mai multe locuri. Atacul a vizat regiuni din nord, centru și est, inclusiv Kievul, potrivit Spotmedia.

UPDATE În discursul său de duminică seară, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că luni va avea loc o ședință a Cabinetului de Miniștri, la sediul Administrației Prezidențiale, în cadrul căreia vor fi anunțate noi schimbări în conducerea țării. Zelenski a precizat că reformele vizează inclusiv domeniul securității, urmând modificări la nivelul Serviciului de Stat pentru Paza Frontierei, discutate deja cu ministrul de Interne, Ihor Klimenko, potrivit Kiev Post.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a taxat imediat numirea. „Având în vedere originea lui Freeland ca nepoată a unui colaborator nazist, criza ucraineană „nu ar putea decât să se agraveze”, afirmă Zaharova.  Ea a subliniat, de asemenea, că Freeland, în calitate de viceprim-ministru și ministru al Finanțelor, a demisionat chiar în ziua în care urma să prezinte o nouă propunere bugetară pentru Canada, pe fondul unui deficit de miliarde de dolari, scrie Cotidianul.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că a numit-o pe fosta viceprim-ministră a Canadei, Christia Freeland, în funcția de consilieră pentru dezvoltare economică, invocând „experiența acesteia în atragerea de investiții”, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk, a fost de acord să demisioneze, relatează Ukrainska Pravda, citând surse în acest sens. Potrivit publicației, la o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski de sâmbătă, 3 ianuarie, șeful SBU, pe fundalul unui val de sprijin public, a refuzat să scrie o scrisoare de demisie și să se mute la Serviciul de Informații Externe al Ucrainei sau la Consiliul Național de Securitate (NSDC).

UPDATE Volodimir Zelenski a reiterat că în această săptămână vor avea loc reuniuni în Europa privind pașii către pace, în contextul discuțiilor recente cu Donald Trump, cei doi lideri afirmând că sunt „în proporție de 95%” aproape de un acord, diferențele rămase vizând teritoriile. Zelenski urmează să se întâlnească marți, în Franța, cu liderii statelor membre ale Coaliției pentru Voinţă, inclusiv Nicuşor Dan, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Rusiei Dmitri Medvedev a declarat că el și-ar putea imagina operațiuni de răpire care să vizeze alți lideri ai lumii, operațiuni similare celei a SUA în Venezuela, numindu-l printre aceștia și pe cancelarul federal german Friedrich Merz, informează duminică dpa.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seară că nu crede afirmaţiile Moscovei conform cărora Ucraina a atacat cu drone o reședință a preşedintelui rus Vladimir Putin în nord-vestul Rusiei, scrie AFP. „Nu cred că acel atac a avut loc”, a declarat Trump la bordul aeronavei Air Force One, menționând că „nimeni nu știe în acest moment” dacă acuzaţiile ruseşti, pe care Kievul le respinge, sunt adevărate. Acesta a adăugat: „S-a întâmplat ceva destul de aproape, dar nu are nicio legătură cu acest lucru”.

UPDATE Ucraina a atras în 2025 finanțări externe fără precedent pentru industria de apărare, prin parteneriate internaționale și extinderea producției interne, a anunțat premierul Denys Șmîhal. Valoarea totală a sprijinului extern depășește 6 miliarde de dolari. Într-o postare pe Telegram, citată de Interfax Ukraine, Șmîhal a precizat că banii au vizat în mod direct creșterea capacității de producție a industriei naționale de apărare, scrie Mediafax.

UPDATE Teroarea războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina s-a mutat în Rusia, după ce autoritățile de la Moscova au raportat atacuri cu drone kamikaze ucrainene în fiecare zi din 2026. Potrivit autorităților ruse, până duminică la miezul nopții, sistemele de apărare aeriană au distrus 57 de drone deasupra regiunii Moscovei, dintr-un total de 437 interceptate pe întreg teritoriul Rusiei. Datele au fost comunicate de Ministerul rus al Apărării, care nu a oferit detalii privind eventualele pagube produse la sol.

UPDATE În regiunea Kiev, au fost avariate cel puțin șapte case și un bloc de locuințe, precum și garaje, mai multe maşini și depozite. În orașul Slavutîci, situat la 140 km nord de Kiev, s-au înregistrat întreruperi de curent, însă alimentarea cu apă și încălzirea centralizată nu au fost afectate, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Nikola Kalașnîk. Explozii au fost raportate și în regiunile Cernigău și Zaporojie, scrie Kiev, scrie Spotmedia.

UPDATE Atacuri cu rachete și bombardamente au făcut doi morți în capitala Ucrainei și în suburbii, pe fondul avertismentelor armatei ucrainene că întreaga țară este amenințată. Incidentul survine înaintea unei întâlniri la Paris a aliaților pentru susținerea Kievului. În capitală, o persoană a murit în urma unui atac care a lovit și o unitate medicală, potrivit șefului administrației militare, Timur Tkacenko, scrie Agerpres. De asemenea, în suburbii, bombardamentele au afectat locuințe și infrastructuri critice, provocând moartea unui bărbat în orașul Fastiv, născut în 1951, conform declarațiilor oficialului regional Mikola Kalașnîk. Forțele aeriene ucrainene avertizaseră anterior că întreaga țară este amenințată de mai multe rachete.

UPDATE În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului.

UPDATE Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra Moscovei în fiecare zi a anului 2026, potrivit datelor Ministerului rus al Apărării, ceea ce indică o escaladare față de loviturile anterioare, mai rare, asupra capitalei ruse. Până duminică la miezul nopții, apărarea aeriană rusă a doborât 57 de drone deasupra regiunii Moscovei, dintr-un total de 437 interceptate pe întreg teritoriul Rusiei. Kievul nu a comentat oficial, însă a susținut constant că atacurile cu drone cu rază lungă urmăresc perturbarea logisticii militare și a infrastructurii energetice ruse, ca răspuns la bombardamentele Moscovei. Atacurile au dus la închiderea temporară a aeroporturilor din Moscova și din alte regiuni, într-o perioadă extrem de aglomerată pentru transporturi, pe fondul vacanțelor prelungite de sărbători, scrie Spotmedia.

UPDATE Personaj laconic și enigmatic, Kirilo Budanov este cunoscut pentru operațiunile îndrăznețe împotriva Rusiei în calitate de șef al serviciilor secrete militare ucrainene. Acum intră în arena politică devenind șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, în urma unei numiri surpriză în această poziție-cheie, arată o analiză La Libre Belgique, citată de Rador. Hulit în Rusia, unde este etichetat drept „terorist”, acest bărbat, care va împlini 40 de ani pe 4 ianuarie, apare rar în mass-media și rămâne foarte discret în privința trecutului și a vieții sale private. Uneori este poreclit „omul fără zâmbet” pentru comportamentul său imperturbabil.

UPDATE Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, are un plan de rezervă pentru a fugi din țară în cazul în care forțele sale de securitate nu vor reuși să înăbușe protestele sau vor dezerta, potrivit unui raport al serviciilor de informații comunicat ziarului The Times. Khamenei, în vârstă de 86 de ani, intenționează să fugă din Teheran împreună cu un cerc restrâns de până la 20 de colaboratori și membri ai familiei, în cazul în care va constata că armata și forțele de securitate chemate să înăbușe revoltele dezertează, se răzvrătesc sau nu respectă ordinele.

UPDATE Botswana pregătește deschiderea unei ambasade la Moscova și invită investitorii ruși să participe la dezvoltarea sectorului local al diamantelor și pământurilor rare, într-un context în care Rusia își intensifică prezența economică și diplomatică în Africa, scrie Adevărul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Cipru pentru întâlniri cu omologul său Nikos Christodoulides și oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, în contextul negocierilor de pace de la Paris. În paralel, tensiunile internaționale cresc: Statele Unite analizează interceptarea petrolierului rus „Marinera”, suspectat că transportă țiței venezuelean, în timp ce Vladimir Putin a celebrat Crăciunul pe stil vechi, într-o ceremonie religioasă marcată de simbolism militar.

Între timp, foști oficiali americani relevă că administrația Trump a discutat ideea unui „troc” între Venezuela și Ucraina, iar SUA urmăresc instaurarea unui guvern marionetă la Caracas, controlul petrolului fiind obiectivul principal. Această strategie scoate la iveală miza geopolitică a Washingtonului și alinierea indirectă a Moscovei, subliniind lupta de influență globală care continuă să afecteze Ucraina și regiunile dependente de resursele energetice.

UPDATE Primele imagini cu operațiunea SUA de preluare a petrolierului „Marinera”, sub pavilion rus și suspectat că aparține flotei fantomă ruse, au fost făcute publice. Autoritățile americane au precizat că echipajul navei nu a opus rezistență și nu a manifestat ostilitate în timpul intervenției. Operațiunea a fost coordonată de Garda de Coastă a Statelor Unite. Imaginile, făcute publice pe X de Kristi Noem, secretarul pentru securitate internă, surprind momentul în care un elicopter american care ajunge deasupra petrolierului. Ulterior, forțele de elită ale trupelor americane au ajuns la bordul navei, transmite Digi24. „Unul dintre aceste tancuri, Motor Tanker Bella I, a încercat să se sustragă Gărzii de Coastă timp de săptămâni, schimbându-și chiar pavilionul și scriind un nou nume pe carenă în timp ce era urmărit, într-o încercare disperată și eșuată de a scăpa de justiție. Echipajul eroic al USCGC Munro a urmărit această navă pe marea liberă și prin furtuni periculoase, păzind cu sârguință și protejând țara noastră cu determinarea și patriotismul care îi fac pe americani mândri. Acești bărbați și femei curajoși merită mulțumirile națiunii noastre pentru devotamentul lor altruist față de datorie. Criminalii lumii sunt avertizați. Puteți fugi, dar nu vă puteți ascunde. Nu vom renunța niciodată la misiunea noastră de a proteja poporul american și de a perturba finanțarea narcoterorismului oriunde îl vom găsi, punct”, a scris Noem pe X. Totodată, secretarul pentru securitate internă al SUA a confirmat și capturarea în Marea Caraibelor a navei Sophia: „Ambele nave – nava cisterna Bella I și nava cisterna Sophia – au acostat ultima dată în Venezuela sau se îndreptau spre această țară”. 

UPDATE Echipa ucraineană de negocieri continuă discuțiile la Paris pentru găsirea unei soluții de încheiere a războiului din Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Ucraina nu se ascunde de cele mai dificile probleme și nu va fi niciodată un obstacol pentru pace. Pacea trebuie să fie demnă.” Negocierile, aflate la a treia sesiune în doar două zile, vizează printre altele situația centralei nucleare de la Zaporojie și statutul teritoriilor aflate sub conflict. Zelenski a subliniat că echipa de la Paris discută și „posibile formate pentru întâlniri la nivel de lideri între Ucraina, alte state europene și Statele Unite”.

UPDATE În timpul primei administrații Trump (2017–2021), oficiali ruși ar fi transmis Washingtonului că ar fi dispuși să lase Statele Unite să-și urmărească interesele în Venezuela, dacă SUA ar permite Moscovei același lucru în Ucraina, potrivit declarațiilor fostei consiliere prezidențiale Fiona Hill într-o audiere din Congres, în 2019, citată de Kyiv Independent.  Declarațiile lui Hill au fost readuse în atenție în contextul atacului ordonat de liderul SUA, Donald Trump, asupra Venezuelei, pe 3 ianuarie, și a capturării președintelui Nicolas Maduro, aliat al Kremlinului. Potrivit lui Hill, Kremlinul a lansat în aprilie 2019, cu ani înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, ideea unei posibile renunțări la influența din Venezuela în schimbul unui control neîngrădit asupra Ucrainei. „Oficialii ruși semnalau foarte puternic că vor un soi de schimb ciudat între Venezuela și Ucraina”, a declarat ea în fața parlamentarilor. Hill a precizat că propunerea a fost una „informală”, dar mesajul transmis de Moscova era explicit: „Aveți Doctrina Monroe, vreți să ne scoateți din curtea voastră. Ei bine, și noi avem propria versiune – sunteți în curtea noastră în Ucraina”. Fiona Hill a mai spus că a fost trimisă în Rusia pentru a respinge ideea unui astfel de acord.

UPDATE Președintele american Donald Trump „dorește un guvern marionetă în Venezuela, precum cel pe care (președintele rus Vladimir) Putin a vrut să-l instaleze în Ucraina și pe care îl are deja în Belarus”, a declarat marți, într-un interviu pentru EFE, fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, spaniolul Josep Borrell, transmite Agerpres. „Scopul final nu este restabilirea democrației în Venezuela, ci confiscarea resurselor sale naturale (...) Și, dacă pentru a face asta trebuie să se alieze cu rămășițele regimului chavist sau madurist (de la numele președinților venezueleni Hugo Chavez și Nicolas Maduro - n.r.), nu aveți nicio îndoială că o va face', a apreciat Borrell, care se află la Santiago pentru a susține miercuri prelegerea 'Provocările politicii mondiale” la Universitatea din Chile.

UPDATE Șeful Biroului Prezidențial, Kiril Budanov, a declarat că delegația ucraineană de la Paris continuă negocierile de pace și a adăugat că „există deja rezultate concrete”.
Budanov a relatat acest lucru pe Telegram, potrivit Ukrinform. „Continuăm negocieri importante la Paris pentru a obține o pace durabilă și garanții de securitate fiabile pentru statul nostru. Nu toate informațiile pot fi făcute publice, dar există deja rezultate concrete, iar munca continuă”, a spus Budanov. El a subliniat că interesele naționale ale Ucrainei vor fi protejate.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit în Cipru pentru a se întâlni cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, și cu oficiali de rang înalt ai UE, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției, Serhii Nikiforov, pe 7 ianuarie. Seara, Zelenski va participa la o ceremonie care marchează începutul președinției Ciprului de șase luni la Consiliul UE. Vizita președintelui va include, de asemenea, întâlniri cu Christodoulides la ora 11:15, cu Arhiepiscopul George al III-lea al Ciprului la 12:15 și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la ora 15:30, împreună cu președintele Ciprului, potrivit lui Nikiforov.

UPDATE Într-o închisoare din statul american Maryland a murit Aldrich Ames – fost angajat al serviciului de contrainformații al CIA, condamnat în anii 1990 la închisoare pe viață pentru spionaj în favoarea URSS și Rusiei. Despre moartea lui Ames, în vârstă de 84 de ani, au relatat mass-media americane, citând Biroul Federal al Penitenciarelor din SUA. El a decedat pe 5 ianuarie. Cauza morții nu a fost comunicată. Potrivit The Washington Post și CBS, activitatea lui Ames a afectat peste 100 de operațiuni ale CIA și a dus la moartea a cel puțin 10 agenți – ofițeri ai serviciilor speciale sovietice recrutați de CIA și condamnați în URSS la împușcare pentru trădare. Munca lui Aldrich Ames este considerată unul dintre cele mai grave lovituri suferite de serviciile secrete americane din întreaga lor istorie. Așa cum a recunoscut chiar Ames în timpul procesului, el a transmis KGB-ului sovietic numele practic tuturor agenților CIA și ai altor servicii americane și străine pe care îi cunoștea în URSS.

UPDATE  Imaginile video îl arată acum pe Putin într-un costum închis la culoare, fără cravată, înconjurat de militari în uniformă, alături de soții și copii, în timp ce preoții oficiau slujba la biserica Sfântul Gheorghe Câștigătorul de Victorii, lângă Moscova. „Războinicii Rusiei au îndeplinit întotdeauna, ca și cum ar fi fost porunca Domnului, această misiune de a apăra Patria și poporul său, salvând Patria și poporul său”, a declarat Putin la biserică după slujbă. „În Rusia, oamenii și-au privit întotdeauna războinicii ca pe cei care, ca și cum ar fi fost porunca Domnului, îndeplinesc această misiune sfântă.” În timpul slujbei religioase, un ornament de Crăciun a căzut din brad — Putin l-a ridicat și l-a agățat la loc.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis felicitări întregului popor rus cu ocazia sărbătorii Crăciunului pe rit vechi, transmite agenţia rusă de ştiri TASS, citând biroul de presă al Kremlinului, transmite News.ro. Putin a participat la o slujbă care a durat toată noaptea, la Biserica Marelui Mucenic Gheorghe Învingătorul din regiunea Moscovei. „Această sărbătoare minunată luminează lumea cu lumina bunătăţii şi iubirii, oferind milioane de oameni speranţă şi bucuria comuniunii cu tradiţiile spirituale ale strămoşilor noştri, transmise din generaţie în generaţie”, a afirmat Putin, potrivit comunicatului emis de biroul de presă al Kremlinului.

UPDATE Au avut loc explozii în regiunea Zaporojie, existând amenințarea unor drone rusești.
Șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie, Ivan Fedorov, a raportat acest lucru pe Telegram, potrivit Ukrinform. „Explozii în regiunea Zaporojie! Rămâneți în locuri sigure până la semnalul de alarmă terminat”, a scris el. Anterior, Fedorov avertizase asupra unei drone de tip atac în districtul Dniprovskiy al orașului Zaporojie, precum și asupra amenințării dronelor de atac în întreaga regiune Zaporojie.

UPDATE Statele Unite ar studia posibilitatea confiscării navei „Marinera”, o navă sub pavilion rus, suspectată că transportă ţiţei venezuelean. Surse din cadrul serviciilor de informaţii americane, citate de CNN, spun că SUA au în vedere interceptarea armată a navei suspectate că aparţine flotei-fantomă ruse, care încearcă în prezent să scape de urmărirea pe mare. Ar fi o operaţiune fără precedent, care ar intensifica presiunea dintre Washington şi Moscova, scrie News.ro, conform Digi24. Între timp, Rusia a trimis nave militare, inclusiv un submarin, pentru a escorta nava. Nava Marinera, denumită iniţial „Bella 1”, a fost sancţionată de Washington în 2024. La sfârşitul anului trecut, mai multe surse media americane au raportat tentative de capturare a petrolierului.  The New York Times a relatat în special că echipajul a pictat un steag rus pe carenă pentru a descuraja orice intervenţie americană. Cotidianul a precizat, de asemenea, că Moscova a adresat o notă diplomatică Statelor Unite, cerându-le să înceteze urmărirea navei.

UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump a informat-o pe președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, că țara sa trebuie să rupă legăturile cu China, Rusia, Iranul și Cuba, ca parte a unei serii de cerințe înainte de a extrage și vinde petrolul venezuelean, potrivit declarațiilor făcute marți de oficiali americani, citați de ABC News, transmite EFE, conform Agerpres. Conform oficialilor citați, Venezuela trebuie să renunțe la China, Rusia, Iran și Cuba, ca parte a cerințelor SUA, care urmăresc să fie unicul său partener în sectorul petrolier și să favorizeze Statele Unite în vânzarea de țiței greu. Potrivit uneia dintre aceste surse, secretarul de stat Marco Rubio a declarat într-o conferință privată cu parlamentarii că SUA consideră că pot face presiuni asupra Caracasului, deoarece petrolierele sale sunt pline și a avertizat că Venezuela va avea doar câteva săptămâni înainte de a deveni insolventă financiar dacă nu reușește să își vândă rezervele. Într-un interviu acordat ABC News, senatorul Roger Wicker a confirmat că planul se bazează pe controlul petrolului venezuelean și a dat asigurări că nu implică desfășurarea de trupe americane. Până în prezent, Venezuela, condusă provizoriu de Rodriguez, nu a emis o declarație oficială cu privire la cererea lui Trump.