06 ianuarie 2026, ora 11:29

Procurorul anticorupție Ghennadi Epure, care instrumenta dosarele Marinei Tauber și Evgheniei Guțul, precum și acuzatoarea de stat Elena Cazacov de la aceeași instituție, au trecut evaluarea externă. Rapoartele emise de Comisia de Evaluare a Procurorilor au fost acceptate în ședința de astăzi a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Hotărârile au fost adoptate în unanimitate. Totuși, în cazul procurorului Epure, plenul CSP a adresat mai multe întrebări referitoare la averea inexplicabilă de 194 de mii de lei, descoperită de Comisia Vetting.

Astfel, comisia a identificat mai multe aspecte care au generat dubii privind conformitatea acestora cu criteriile de integritate, etică și financiară, și anume: nedeclararea repetată a unor împrumuturi contractate de subiect de la instituții financiare și organizații de creditare nebancare în perioada 2014-2023; nedeclararea funcției deținute de soția sa într-o asociație publică; existența unei posibile averi nejustificate în anul 2020.

În apărarea sa, acuzatorul de stat a declarat că soldul negativ a apărut din cauza unui calcul incorect al Comisiei, întrucât aceasta a luat în calcul veniturile socrilor din perioada 2007-2020, deși aceștia lucrează în Republica Moldova din anul 1990. Astfel, nu a fost luată în calcul perioada 1990-2007 deoarece Serviciul Fiscal de Stat și CNAS nu ar deține informații fiscale pentru perioada anterioară anului 2007.

„De ce sistematic nu ați declarat împrumuturile și creditele de la instituțiile nebancare? Erați procuror specializat în anticorupție, care trebuia să cunoașteți domeniul mai bine decât oricare altul”, a întrebat raportorul Mihail Sorbala.

Epure s-a apărat prin faptul că erau credite de mic consum și a făcut trimitere la interpretarea articolului 4 din Legea nr. 133, care prevedea declararea datoriilor ce constituie până la 10 salarii medii pe economie, dar fără a preciza caracterul cumulativ al acestora.

În cazul Elenei Cazacov, Completul a solicitat clarificări prin întrebări scrise în cadrul a trei runde.

Elena Cazacov și-a început cariera de procuror în 2010, la Procuratura Generală (PG). Trei ani mai târziu, în 2013, a fost numită procuror la Secția de Combatere a Traficului de Ființe Umane a PG. În 2018, a fost transferată la Procuratura Anticorupție. În prezent, Elena Cazacov ocupă funcția de adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău și este șefa Oficiului de Reprezentare a Învinuirii în Instanță.

Ghennadi Epure a fost numit în funcția de procuror în anul 2017, în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, prin propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Ulterior, în 2022, a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, prin decizia Procurorului General al Republicii Moldova.

În iulie 2025, acuzatorul a fost detașat pentru 4 ani în funcția de director adjunct al Institutului Național al Justiției.

06 ianuarie 2026, ora 23:19

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a declarat pentru TV8 că a solicitat să fie audiat ca martor al acuzării în dosarul „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc. El a adăugat că, în acest moment, nimeni din Republica Moldova nu ar deține informații complete despre acest caz.

„Din păcate, Procuratura nu are toate materialele de lucru. Procuratura Anticorupție nici nu știe despre materialele care există în PCCOCS. Și nu există, azi, în Moldova, un procuror care are toate informațiile despre dosar. De aceea, eu prezint dovezi complete despre participarea lui Plahotniuc în dosar”, ne-a comunicat Platon.

Acesta a subliniat că deține mai multe documente și dovezi ce ar demonstra influența directă a oligarhului asupra Guvernului și Băncii Naționale, dovezi strânse pe parcursul a 6 ani.

„Plahotniuc a fost un intrigant puternic (...) Am lucrat 6 ani. Am adunat informații dovezi și documente”,susține Platon.

După ședința de astăzi, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că încă nu a analizat conținutul cererii înaintate de Veaceslav Platon, menționând că aceasta este una „voluminoasă”, având peste 200 de pagini.

De asemenea, nici procurorul nu a studiat la moment cererea, dar a amintit că Platon la fel este acuzat „în unele episoade ce țin de Frauda bancară. Cauza se află în instanța. Până Curtea Constituțională nu s-a expus noi nu am avut această oportunitate. Dar în contextul acestei cereri și în contextul hotărârii Curții Constituționale vom decide”.

„Dacă procurorii vor ca dosarul lui Plahotniuc să fie dovedit de la A la Z pentru ca Plahotniuc să nu aibă posibilitatea să se eschiveze de la învinuiri, vor trebui neapărat să mă invite. Este în interesul lor”, ne-a mai declarat Platon.

Totodată, acesta a confirmat că, în cazul în care instanța va accepta cererea sa, va fi pregătit să depună mărturii prin videoconferință.

În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. 

Procurorii investighează încă trei cauze penale împotriva lui Plahotniuc: escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Plahotniuc urmează să mai aducă în instanță încă 17 martori, printre care ex-viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, ex-președintele interimar Marian Lupu, ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman și Denis Ulanov.

TV8.md amintește că amintește că Veaceslav Platon a fost reținut pe 13 martie 2025, în Marea Britanie. Solicitarea a vizat mai multe infracțiuni pentru care controversatul om de afaceri este cercetat penal, iar ca urmare, pe numele său a fost emis un mandat de arest preventiv.

Platon a contestat măsura și a depus două cereri de eliberare pe cauțiune, însă ambele au fost respinse. Ulterior, pe 27 mai 2025, Ministerul Justiției a formulat o a doua cerere de extrădare, legată de două noi cauze penale aflate pe rolul instanței. Și în acest caz, autoritățile britanice au emis un nou mandat de arest preventiv, iar Platon a solicitat din nou eliberarea pe cauțiune.

Prima solicitare a fost respinsă, însă la reexaminare, pe 23 iulie 2025, instanța a aprobat eliberarea lui Platon sub cauțiune în valoare de 330.000 de lire sterline.

Conform Procuraturii Generale, Platon este obligat să respecte un șir de restricții și să poarte o brățară electronică, iar dacă va încălca regulile impuse va ajunge înapoi după gratii.

Deși ședința privind procedura de extrădare urma să aibă loc în noiembrie, examinarea cauzei a fost amânată pentru perioada 11–15 mai 2026.

În luna iulie 2025, controversatul om de afaceri a fost condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare în Rusia. Acesta este învinuit pentru retragerea ilegală din țară a peste 48 de miliarde de ruble.

Platon a părăsit Republica Moldova în vara anului 2021. Asta, după ce a fost declarat nevinovat în dosarul privind frauda bancară și în baza căruia fusese condamnat la 18 ani de închisoare. De asemenea, Platon este învinuit că în perioada anilor 2011-2015 ar fi intrat în posesia a 43,11% din acțiunile băncii comerciale „Moldova-Agroindbank”, prin atac raider. Platon, care respinge acuzațiile, urma să se prezinte la audieri, însă, s-a eschivat, iar magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au eliberat pe numele său mandat de arestare în contumacie. 

La finalul lunii februarie, procurorii anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul Platon. În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați 10 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente.