Războiul din Ucraina, în faza sa de invazie pe scară largă, în ciuda prognozelor inițiale care spuneau că s-ar putea termina în „2-3 săptămâni”, va depăși în aceste zile, ca durată, perioada războiului lui Adolf Hitler împotriva URSS. Războiul declanșat de Hitler a durat 1.418 zile. Războiul început de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va atinge exact acest prag în weekend, pe 11 ianuarie, scrie Libertatea Cuvântului. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat o ironie directă la adresa președintelui rus Vladimir Putin, făcând referire la performanța sistemelor de apărare aeriană rusești. 

Un summit al „Coaliției de Voință” va avea loc marți la Paris, reunind 35 de țări care susțin Ucraina, cu scopul de a discuta soluții pentru conflictul aflat în al cincilea an. Evenimentul va sublinia unitatea între Statele Unite, Europa și Ucraina în privința garanțiilor de securitate pentru țara vecină. Printre participanți se va număra și președintele României, Nicușor Dan. În total, la summitul de la Paris, 27 de lideri europeni și alți oficiali din 35 de țări sunt așteptați să participe, inclusiv emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care marchează prima prezență fizică a Statelor Unite la o reuniune a Coaliției de Voință, transmite News.ro. Planul de pace „fără dinți” riscă să nu-l oprească pe Putin, avertizează analiștii.

UPDATE Statele Unite sunt pregătite să conducă un mecanism de monitorizare a unei eventuale încetări a focului în Ucraina, folosind o rețea complexă de senzori, drone și sateliți, arată surse implicate în negocierile dintre Kiev și aliații occidentali, potrivit Financial Times.

UPDATE „Astăzi s-a făcut un pas important”, a declarat Nicușor Dan, precizând că liderii reuniți la Paris au semnat un document public care stabilește cadrul politic general al angajamentelor asumate, scrie Știripesurse. Președintele român a explicat faptul că în urma acordului la care s-a ajuns în cadrul ”Coaliției de voință”, România nu va trimite soldați în Ucraina, dar va ajuta pe partea logistică și pentru a pregăti soldații ucraineni.

UPDATE Președintele Franței Emmanuel Macron a afirmat că după încetarea războiului, efectivul armatei ucrainene va fi de aproximativ 700.000 de persoane. Potrivit lui Macron, partenerii occidentali și-au asumat angajamentul de a continua să sprijine Ucraina, inclusiv prin finanțare și ajutor militar. Liderul Franței a menționat și că Turcia este gata să-și asume responsabilitatea pentru direcția maritimă.

UPDATE Prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, a declarat că Londra și Parisul au convenit să înființeze centre militare pe întreg teritoriul Ucrainei. „Forțele străine din țările „coaliției celor dispuși” vor fi desfășurate pe uscat, în aer și pe mare pentru a asigura respectarea armistițiului”, a transmis Starmer, citat de Nexta.

UPDATE  Volodimir Zelenski a transmis pe contul său de Facebook, „armatele Franței, Marii Britanii și Ucrainei au lucrat în detaliu la amplasarea forțelor, numărul, tipurile specifice de arme, componentele forțelor armate care sunt necesare și care vor putea funcționa”, subliniind că și SUA este dispusă să conlucreze.

UPDATE Liderii Franţei, Marii Britanii şi Ucrainei au semnat marţi la Paris o "declaraţie de intenţie" privind desfăşurarea viitoare a unor forţe multinaţionale ca garanţie de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistiţiu, informează AFP şi Reuters.

UPDATE Statele Unite sunt pregătite să ofere „sprijin” unei viitoare forţe multinaţionale europene pentru Ucraina în cazul unui atac al Rusia, potrivit unui proiect de declaraţie al summitului de la Paris, citat de AFP. Documentul arată că aliaţii Kievului intenţionează să includă garanţii de securitate cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Ucraina, care ar urma să fie activate după intrarea în vigoare a unui eventual armistiţiu cu Moscova, relatează News.ro.

UPDATE Rezultatele negocierilor privind Ucraina de la Paris rămân incerte din cauza schimbării centrului de atenție. Progresul discuțiilor de la Paris rămâne neclar deoarece atenția SUA s-a mutat către Venezuela, scrie The Independent. Jurnaliștii notează că întâlnirea aliaților Ucrainei de la Paris are ca scop stabilirea securității țării după un potențial armistițiu cu Rusia. Totuși, perspectivele acestei întâlniri rămân incerte din cauza faptului că administrația SUA și-a schimbat focusul pe Venezuela.

UPDATE "Coaliția de voință", aliaţii predominant europeni ai Kievului, se pregăteşte să afirme că viitoarea sa "forță multinațională pentru Ucraina" va beneficia de un "angajament al SUA de a sprijini forţa în cazul unui atac rusesc", în urma unui posibil armistițiu, conform unui proiect de declaraţie de la summitul coaliției de la Paris obținut de AFP marţi, informează Mediafax.

UPDATE Berlinul l-a criticat pe fostul președinte rus Dmitri Medvedev după ce acesta a descris o posibilă capturare a cancelarului Friedrich Merz ca fiind o „răsturnare de situație”, excluzând în același timp măsuri suplimentare de securitate.

UPDATE Aliații occidentali iau în calcul desfășurarea de trupe în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a unor garanții de securitate pe termen lung, însă așteaptă un semnal clar din partea administrației Trump privind rolul pe care Statele Unite sunt dispuse să și-l asume. Potrivit Bloomberg, subiectul unei eventuale prezențe militare americane se află pe agenda discuțiilor dintre liderii occidentali, care consideră implicarea SUA esențială pentru orice acord de pace durabil cu Rusia, potrivit Mediafax. Un oficial citat de Bloomberg a descris implicarea americană ca fiind „plasa de siguranță” cerută de mult timp de Europa pentru a garanta respectarea unui eventual acord de pace.

UPDATE Ucraina a prezentat încă o factură, de data aceasta în valoare de 800 de miliarde de dolari, despre care pretinde că este necesară pentru a acoperi nevoile țării în următorul deceniu, a denunțat premierul ungar Viktor Orban marți, într-o postare pe pagina lui de Facebook, potrivit agențiilor de presă MTI și Agerpres. Orban a catalogat această sumă drept „scandaloasă”, menționând că este de aproape patru ori mai mare decât PIB-ul anual al Ungariei și adăugând că „piticul ucrainean cerșește mâncare”, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marţi după amiaza la Palatul Élysée, la Paris, unde a fost primit de către omologul său francez Emmanuel Macron, înainte de un summit al ţărilor aliate Ucrainei, au relatează AFP.

UPDATE Preşedintele român Nicuşor Dan a declarat, marți, că lumea se află într-un context dificil și avertizează că „nu e momentul pentru revoluții și destabilizare în România”. Șeful statului a făcut aceste declarații la bordul avionului militar Spartan cu care a călătorit la Paris, pentru reuniunea Coaliției de Voință, notează Money.

UPDATE Europa tratează cu prudență declarațiile lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, evitând o confruntare directă cu Washingtonul pentru a nu submina sprijinul american acordat Ucrainei, pe fondul unui context geopolit. La o reuniune a „coaliției celor dispuși” care va avea loc astăzi, 6 ianuarie, la Paris, aproximativ 40 de lideri și oficiali de rang înalt vor discuta despre viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. În acest context, participarea SUA este crucială, scrie NewsWeek.

UPDATE Republica Moldova îşi consolidează capacităţile de apărare în contextul regional marcat de războiul din Ucraina şi de riscurile sporite de securitate, prin investiţii în echipamente moderne, tehnică militară, tehnologii avansate şi instruirea continuă a militarilor, a declarat ministrul apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat în exclusivitate şi publicat marţi de agenţia Moldpres.

UPDATE Summitul se va axa în special asupra modalităților de monitorizare a liniei de demarcație. Un oficial de la Palatul Élysée a subliniat că trupele occidentale nu vor fi desfășurate acolo. „Vorbim despre o linie de 1.400 de kilometri, iar prezența soldaților acolo nu are sens nici tactic, nici strategic”, a spus el. „Este crucial să avem toate mijloacele tehnice pentru a monitoriza situația de la sol: drone, sateliți și așa mai departe. Dar, mai presus de toate, noi - americanii, europenii și ucrainenii - înțelegem clar ce trebuie să facem în cazul unei încălcări a încetării focului”, a insistat oficialul. Palatul Elysee a transmis că vor fi făcute publice doar informațiile permise de „secretul militar”, fără detalii despre efectivele sau contribuțiile concrete ale statelor participante. „Ambiția noastră este să anunțăm finalizarea lucrărilor de convergență”, a precizat un consilier, notează Libertatea.

UPDATE Summitul Coaliției de Voință, programat pentru marți, la Paris, este precedat de un prânz de lucru între președintele francez Emmanuel Macron, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și reprezentanții Statelor Unite: emisarul pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele șefului statului american Donald Trump, relatează Ukrainska Pravda. Prânzul este prevăzut să aibă loc începând cu 13:45 ora Bucureștiului, după o întâlnire de aproximativ 30 de minute între Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, care a sosit deja la Paris, scrie Libertatea.

UPDATE Un consilier prezidențial francez a declarat că participații la summitul de la Paris vor încerca să ajungă la o poziție comună asupra a cinci puncte, care vor fi coordonate apoi cu Statele Unite. „Reuniunea va permite angajamente asupra a cinci puncte: încetarea focului și monitorizarea respectării acestuia, sprijinul continuu pentru forțele armate ucrainene, formatul pentru desfășurarea de forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean, angajamente privind acțiunile aliate în cazul unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei și cooperarea pe termen lung în domeniul apărării”, a precizat consilierul respectiv, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru Evropeiskaia Pravda.

UPDATE Declarațiile recente ale lui Donald Trump la adresa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, combinate cu o intervenție spectaculoasă a Statelor Unite în Venezuela, conturează o posibilă reconfigurare a politicii externe a Washingtonului față de regimurile autoritare aliniate Rusiei. Analiștii remarcă faptul că nemulțumirea lui Trump față de Putin pare să fie legată în principal de costul uman al conflictului, nu de o schimbare fundamentală de viziune geopolitică. Fostul oficial al Pentagonului Alex Plitsas consideră că liderul american ar fi ajuns la concluzia că Moscova subminează eforturile diplomatice prin intensificarea violențelor. Potrivit acestuia, Trump ar putea percepe comportamentul Kremlinului drept o atingere adusă propriei sale credibilități de negociator, ceea ce ar reduce marja de manevră a Rusiei în relația cu SUA, scrie Știripesurse.

UPDATE Fosta viceprim-ministră și ministră de finanțe a Canadei, Chrystia Freeland, a anunțat că renunță la toate funcțiile politice pentru a deveni consilier economic neremunerat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a declarat că experiența sa este crucială pentru atragerea investițiilor și reconstrucția economică, într-un moment de incertitudine strategică.

UPDATE Ucraina și-a intensificat în 2025 atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zonele ocupate. Petrolul și gazul reprezintă surse-cheie de venit pentru Moscova, iar lovirea acestora urmărește slăbirea capacității Rusiei de a-și finanța războiul, notează Spotmedia.

UPDATE Ucraina transformă avioanele MiG-29 primite din Polonia într-o armă de precizie pe linia frontului, lovind exact în momentele-cheie în care trupele ruse se pregătesc de ofensivă. Adaptate deja pentru muniție occidentală și operate de piloți experimentați, aceste avioane intră aproape imediat în luptă, contrar așteptărilor Moscovei, notează Ziare.com.

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forţele ruse au "vizat" afaceri americane din ţara sa, după un atac asupra importantului producător agricol american Bunge în oraşul sud-estic Dnipro, a consemnat Reuters, citat de Agerpres. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece ruşii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori", a scris Andrii Sîbiha pe platforma X. 

UPDATE Lideri politici și militari din întreaga lume se reunesc marți la Paris, pe fondul unor îndoieli tot mai mari că un plan de pace susținut de Occident pentru Ucraina poate depăși nivelul simbolic și poate impune costuri reale Rusiei. În timp ce oficialii vorbesc despre „momentum diplomatic”, analiștii avertizează că fereastra de oportunitate se îngustează, iar întrebările esențiale rămân fără răspuns – în special în privința disponibilității Statelor Unite de a susține și aplica un acord durabil. Întâlnirea, organizată sub egida așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, are loc în contextul continuării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene. Experții avertizează că orice acord lipsit de mecanisme clare de aplicare este puțin probabil să descurajeze Kremlinul. Întrebarea centrală care planează asupra reuniunii de la Paris este dacă unitatea occidentală se poate traduce în consecințe concrete pe care Moscova să le considere credibile, scrie kyivpost.com.

UPDATE Rusia este incapabilă să își deservească porturile din Arctica, dezvăluind o prăpastie tot mai mare între ambițiile Moscovei și capacitățile sale reale, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de Kyiv Post.

UPDATE Dronele ucrainene au atacat mai multe regiuni rusești în noaptea de luni spre marți, fiind raportate explozii și incendii în Tver, Penza, Usman și Sterlitamak, potrivit canalelor rusești Telegram și The Kyiv Independent. Autoritățile ruse nu au confirmat oficial țintele, însă amploarea incidentelor sugerează un atac coordonat asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE Direcția Pokrovsk rămâne principalul punct fierbinte al frontului. Unitățile ruse au încercat de 38 de ori să străpungă apărarea ucraineană în zonele Pokrovsk, Myrnohrad, Rodynske, Kotlyne și Udachne. Statul Major ucrainean precizează că în unele sectoare luptele continuă, semn că Rusia insistă asupra acestei axe considerate strategică pentru avansul său în Donbas.

UPDATE Luni au avut loc 172 de confruntări armate între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse, cele mai violente fiind pe direcțiile Pokrovsk și Huliaipole, potrivit Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat 3 rachete, 24 de lovituri aeriene, a folosit 79 de bombe aeriene ghidate și peste 3.000 de drone kamikaze, într-o singură zi, indicând menținerea presiunii ridicate pe întreg frontul estic, scrie Spotmedia.

UPDATE Un sondaj Avangarde arată că românii sunt profund divizați în privința reintroducerii serviciului militar obligatoriu, cu procente aproape egale între susținători și opozanți. În același timp, majoritatea respondenților își exprimă încrederea în NATO și ar accepta o pace negociată în Ucraina sub egida SUA, reflectând percepții complexe asupra securității regionale și relațiilor geopolitice ale României, scrie Adevărul.

UPDATE Operațiunea rapidă a Statelor Unite în Venezuela și scoaterea din joc a dictatorului Nicolás Maduro au produs mai mult decât o schimbare de regim la Caracas. Pentru Kremlin, a fost o lovitură simbolică dureroasă, care a scos la iveală limitele reale ale Rusiei ca „mare putere” și a afectat direct ambițiile personale ale lui Vladimir Putin. Diferența este frapantă: în timp ce Rusia poartă de ani un război sângeros și costisitor împotriva Ucrainei, fără a-și atinge obiectivele declarate, Washingtonul a demonstrat că poate acționa rapid și decisiv pe scena globală. Jurnalista Eva Hartog scrie în Politico că această demonstrație de forță a SUA provoacă la Moscova o „invidie”, alimentată de neputința liderului de la Kremlin. Potrivit analizei, Rusia nu a fost capabilă să își apere unul dintre cei mai importanți aliați din America Latină. Acest eșec lovește direct în mitul „lumii multipolare”, promovat ani la rând de Putin drept alternativă la dominația Occidentului.

UPDATE Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus la îndoială eficacitatea sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela, care nu au funcționat în timpul capturării lui Nicolas Maduro. Comentariile au fost făcute de Hegseth în timpul unui discurs în cadrul turneului Arsenal of Freedom. „Acum trei nopți, în centrul orașului Caracas, în Venezuela, am văzut cum aproape 200 dintre cei mai mari americani ai noștri s-au deplasat în centrul orașului Caracas. Se pare că sistemele rusești de apărare aeriană nu au funcționat prea bine, nu-i așa? În centrul orașului Caracas, au capturat un individ acuzat și căutat de justiția americană, în sprijinul forțelor de ordine, fără ca niciun american să fie ucis”, a spus Hegseth, potrivit Ukrainska Pravda. Răspunzând la remarca lui Hegseth, primul adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Sergiy Kyslytsya, a subliniat că Venezuela are sisteme de apărare aeriană S-300VM, dintre care două seturi de batalion au fost furnizate Venezuelei de Rusia în urmă cu mai bine de un deceniu, în 2013.

UPDATE Politologul Abbas Gallyamov susține că succesul americanilor în a demonstra cum arată de fapt „o operațiune militară specială”, folosind Venezuela ca exemplu, a dat o lovitură puternică imaginii președintelui Vladimir Putin. Una dintre cele mai importante consecințe ar putea fi schimbarea atitudinii elitei ruse față de liderul de la Kremlin, a explicat specialistul, potrivit The Moscow Times.

UPDATE Rusia ar fi sugerat în 2019 administrației americane conduse de Donald Trump un posibil acord prin care Statele Unite să își reducă implicarea în Ucraina, în schimbul unei influențe sporite asupra situației din Venezuela, potrivit unei declarații făcute la acea vreme în fața Congresului SUA, notează Adevărul.

UPDATE Oleksandr Kovalenko, observator militar-politic al grupului „Rezistența Informațională”, într-un comentariu pentru TSN, a declarat că Ucraina se va concentra pe epuizarea inamicului. Dacă acest lucru reușește, rușii își vor pierde potențialul de avansare, și uneori chiar și pe cel de apărare, în a doua jumătate a anului 2026. Expertul concluzionează că situația producției de rachete și drone în Rusia rămâne stabilă. Există dificultăți în scalarea producției în prezent. Rusia are capacitatea de a crește producția de rachete balistice în 2026. Moscova va încerca să mobilizeze la maximum resursa umană. Se va menține un deficit acut de tancuri, vehicule blindate și artilerie. În ciuda pierderilor masive, Vladimir Putin încearcă să convingă comunitatea internațională de inevitabilitatea victoriei sale, mizând pe jocuri diplomatice cu administrația Președintelui SUA, Donald Trump, a rezumat Oleksandr Kovalenko.

UPDATE Piloții ucraineni care operează avioane F-16 au fost nevoiți să își adapteze rapid tacticile de luptă, după ce au constatat că doctrinele NATO învățate în străinătate nu se potrivesc realității războiului cu Rusia, anunță Mediafax, care citează un material publicat de Forțele Aeriene ale Ucrainei. Tacticile de luptă aeriană predate piloților ucraineni în timpul instruirii pe avioanele F-16 în statele NATO s-au dovedit insuficiente în condițiile confruntării directe cu Rusia, puternic marcată de sisteme antiaeriene dense și patrule constante ale aviației ruse. Potrivit unor date recente, avioanele F-16 livrate Ucrainei în cadrul ajutorului militar occidental asigură aproximativ 80% din misiunile de luptă ale Forțelor Aeriene ucrainene.

UPDATE România va acorda un ajutor de 50 de milioane de euro Ucrainei, ceea ce reprezintă o investiție în propria securitate. Dar statul român dă încă o dată dovadă de lipsă de transparență și nu e capabil să informeze corect populația, iar în lipsa unor explicații convingătoare propagandiștii anti-Ucraina, inclusiv cei dirijați de la Moscova, profită și îi dezinformează pe români. Pentru că autoritățile nu sunt capabile să le comunice eficient românilor necesitatea acestui gest față de Ucraina și nu s-au obosit să dea explicații, a ales să o facă experta în fostul spațiu sovietic Ileana Racheru, politolog la Universitatea București. Într-o postare pe Facebook, aceasta face ceea ce statul român ar fi trebuit să facă încă din momentul anunțării deciziei, și explică pe înțelesul oricui de ce această decizie nu doar că nu văduvește România de resurse, ci vine ca o investiție în securitatea țării, scrie Adevărul.

UPDATE Spioni ruși s-au deghizat în pescari și turiști în încercarea de a desfășura activități de spionaj în regiunea de frontieră dintre Norvegia și Rusia, a declarat un oficial militar norvegian. Comandantul John Olav Fuglem, care conduce Brigada Finnmark a forțelor armate norvegiene, a declarat că agenții au fost descoperiți intrând în orașul portuar Kirkenes din nordul țării și că spionajul rus și războiul hibrid sunt în creștere în regiunea de frontieră, relatează TVPWorld.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a vizitat șantierul unui memorial dedicat soldaților nord-coreeni morți în misiuni externe, presa de stat confirmând că este vorba despre victimele din războiul din Ucraina. Potrivit surselor occidentale și sud-coreene, peste 6.000 dintre cei aproximativ 14.000 de militari nord-coreeni trimiși în sprijinul Rusiei ar fi fost uciși în lupte, scrie Spotmedia.

SUA au reținut în Oceanul Atlantic petrolierul Marinera, sub pavilion rusesc, iar membrii echipajului se află sub investigație și riscă acuzații penale pentru neexecutarea ordinelor Gărzii de Coastă. Autoritățile ruse au calificat acțiunea drept „piraterie de secol XXI” și au cerut eliberarea cetățenilor ruși de la bord, în timp ce Casa Albă afirmă că aceștia ar putea fi judecați. Nava a fost capturată în apropiere de Islanda și Insulele Feroe, cu sprijin britanic, și redirecționată către nordul Scoției.

Între timp, în Europa, liderii politici iau măsuri pentru eventuale desfășurări militare în Ucraina: Parlamentul britanic urmează să dezbată și să voteze trimiterea trupelor în misiuni de menținere a păcii, președintele Franței, Emmanuel Macron, convoacă șefii partidelor pentru a prezenta garanțiile de securitate promise Kievului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere aliaților sprijin puternic împotriva unui nou atac rus și progrese în negocierile de aderare la UE.

UPDATE Senatorul Lindsey Graham a anunțat că președintele Donald Trump a aprobat un proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, menit să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului cu Ucraina. Este vorba despre un proiect de lege bipartizan, agreat atât de republicani, cât și de democrați. Astfel, statelor care susțin Rusia le vor fi impuse taxe de 500%, transmite Euronews. În mare parte, aceste sancțiuni vizează China, India și Brazilia. În acest fel, americani se asigură că finanțarea războiului lui Putin este redusă.

UPDATE Terminalul emblematic al Rusiei pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL), Yamal LNG, a avut exporturi de 7,2 miliarde de euro către piețele europene în 2025, potrivit unui raport publicat joi de ONG-ul german de mediu Urgewald, relatează Kyiv Independent. Raportul urmează unui acord încheiat în decembrie 2025 de către țările UE pentru a interzice importurile de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028, importurile de GNL urmând să fie interzise la începutul anului 2027. În ciuda interdicției programate, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare importator de GNL rusesc. Urgewald a raportat, citând date de pe site-ul global de monitorizare a comerțului Kpler, că terminalul rusesc Yamal LNG a reprezentat singur aproape 15% din totalul importurilor globale de GNL ale UE. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să direcționeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au declarat cercetătorii Urgewald într-un comunicat de presă.

UPDATE Rustem Umerov a raportat rezultatele negocierilor echipei ucrainene din Franța, subliniind că documentul bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este aproape gata pentru finalizare la cel mai înalt nivel, cu președintele Statelor Unite. Ucraina continuă să coordoneze strâns echipele europene și americane, discutând și aspecte legate de reconstrucție și dezvoltare economică. Au fost abordate și chestiuni complexe legate de cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile variante de finalizare a documentului. Oficialii ucraineni așteaptă reacția Rusiei, în contextul în care SUA vor continua dialogul cu Moscova pentru a verifica dacă agresorul este dispus să încheie conflictul. În același timp, Ucraina cere intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, subliniind că realitatea viitoarelor garanții de securitate depinde de capacitatea partenerilor de a exercita un control efectiv asupra agresorului. Informația a fost relatată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe X.

UPDATE La Dnipro a fost declarată stare de urgență de nivel național după atacurile Rusiei, a anunțat primarul Filatov. Potrivit acestuia, în spitale alimentarea cu energie electrică este restabilită treptat, iar toate unitățile medicale sunt asigurate cu surse alternative de energie. Rețeaua de canalizare a orașului funcționează, malul stâng este susținut de surse de energie de rezervă, iar situația aprovizionării cu apă pe malul drept se stabilizează treptat.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, convoacă, joi după-amiază, şefii partidelor politice pentru a le prezenta ”garanţiile de securitate” promise de europeni Kievului, în special de Franţa, care ar putea trimite ”câteva mii” de soldaţi în Ucraina în cazul unui armistiţiu cu Rusia, relatează AFP, conform News.ro. Această reuniune cu uşile închise are loc la două zile după summitul ”Coaliţiei de Voinţă” organizat marţi la Paris, unde ţările aliate Kievului, în principal europene, s-au angajat să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina după un eventual acord cu Moscova. Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forţă, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistiţiu – încă foarte ipotetic. La ora 17:00, şeful statului trebuie să prezinte o situaţie actuală preşedinţilor Senatului şi Adunării, Gérard Larcher şi Yaël Braun-Pivet, şefilor partidelor reprezentate în Parlament şi celor ai grupurilor parlamentare. Preşedinţii comisiilor de apărare şi afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitaţi. Emmanuel Macron a anunţat deja, marţi, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldaţi” pentru forţa multinaţională promisă, în ziua ”de după pace”.

UPDATE Agenția de securitate a Ucrainei a lansat o anchetă asupra unei școli „clandestine” din Kiev, în urma unor rapoarte conform cărora aceasta preda copiilor folosind manuale din era sovietică și promova influențele culturale rusești. Instituția, afiliată Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliată Moscovei, a fost demascată de jurnaliștii de investigație de la portalul ucrainean Slidstvo.info, într-un articol publicat marți, scrie TVPWorld, conform Digi24. Situată în Kiev, școala semi-legală este acuzată că folosește manuale sovietice învechite pentru materii precum istoria, proiectează filme rusești și predă limba rusă, prezentând-o în programa școlară ca „limbă slavă”. Potrivit anchetei Slidstvo.info, peste 60 de copii frecventează ceea ce este descris oficial ca un „club familial”, acoperind clasele I-IX. Acești copii sunt înregistrați oficial la școli ucrainene autorizate, dar nu le frecventează în practică, ceea ce permite funcționarea operațiunii clandestine cinci zile pe săptămână, cu un orar structurat și activități după program. Mass-media ucrainene au calificat această structură drept „clandestină”, subliniind lipsa autorizației oficiale a școlii.

UPDATE Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, în cadrul căreia au fost abordate subiecte ce țin de securitatea regională, inițiativele internaționale pentru instaurarea unei păci durabile în Europa, parcursul de integrare europeană și cooperarea bilaterală. „Republica Moldova susține Ucraina și vom continua să colaborăm strâns”, a menționat șefa statului.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi să ofere Ucrainei garanţii de securitate puternice împotriva unui nou atac rus, progrese în negocierile de aderare al Uniunea Europeană (UE) şi o înăsprire a sancţiunilor impuse Moscovei, relatează Reuters, conform News.ro. Şeful statului ucrainean a fost primit miercuri la Nicosia de către omologul său Nikos Christodoulides, la preluarea preşedinţiei semestriale a UE de către Cipru. „Acţionăm să facem cât mai multe progrese posibil în această perioadă în vederea deschiderii unor grupuri de negociere şi aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a anunţat pe X, după această întâlnire, Volodimir Zelenski.

UPDATE Deputații din Parlamentul britanic vor avea parte de o dezbatere și de un vot înainte ca orice trupe ale Regatului Unit să fie desfășurate în Ucraina în misiuni de menținere a păcii, a anunțat premierul Keir Starmer, miercuri, în timpul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului, scrie The Guardian, conform Digi24. Anunțul vine după ce Marea Britanie și Franța au declarat că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul în care va fi încheiat un acord de pace, în urma discuțiilor purtate la un summit extins desfășurat la Paris. Liderul conservatorilor, Kemi Badenoch, l-a întrebat pe Starmer de ce nu susține o declarație completă în Camera Comunelor. În replică, premierul a precizat că dezbaterea și votul vor avea loc în momentul în care va fi decisă efectiv trimiterea trupelor, atunci urmând să fie prezentate și detalii privind numărul acestora.

UPDATE În regiunile ucrainene Dnipropetrovsk și Zaporijie, situate în centrul și estul țării, au avut loc pene de curent ca urmare a unor atacuri masive cu drone rusești asupra infrastructurii. Anunțul a fost făcut de furnizorul de energie ucrainean în noaptea de miercuri spre joi.„Inamicul a lansat un atac masiv cu drone împotriva infrastructurilor energetice în mai multe regiuni. Drept urmare, majoritatea consumatorilor din regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporijie, inclusiv centrele regionale, sunt fără curent”, a postat furnizorul de energie Ukrenergo pe Telegram. La rândul său, guvernatorul regiunii Zaporijie, Ivan Fedorov, a postat la miezul nopții un mesaj pe Telegram în care afirmă că „electricitatea a fost restabilită la instalațiile cheie”.„Lucrările continuă pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, în principal la infrastructurile critice. Lucrăm fără răgaz pentru a restabili electricitatea tuturor consumatorilor cât mai curând posibil”, a adăugat oficialul. De la începutul invaziei Ucrainei în 2022, Rusia a vizat constant infrastructura electrică ucraineană prin atacuri cu drone și rachete. În ultimele luni, odată cu instalarea temperaturilor scăzute, aceste atacuri au devenit tot mai frecvente. Forțele de apărare aeriană au neutralizat 70 din cele 97 de drone lansate de Rusia împotriva Ucrainei în seara zilei de 7 ianuarie, transmite Ukrinform.

UPDATE Polonia nu va mai prelungi legea specială adoptată în 2022 pentru sprijinirea Ucrainei și a refugiaților ucraineni, iar noile reguli vor alinia drepturile acestora la regimul aplicat tuturor străinilor care locuiesc legal în țară. Accesul gratuit la servicii medicale va fi limitat, programul 800+ va deveni condiționat de angajare, iar mulți refugiați vor trece la permise standard de ședere temporară. Legea aflată în vigoare din 2022, care reglementează ajutorul pentru Ucraina și sprijinul social pentru ucrainenii din Polonia, nu va fi prelungită. Însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va înceta, scrie Kyiv Post. În Polonia, o lege specială a fost pregătită și adoptată în timpul guvernării Lege și Justiție (PiS), în martie 2022, ca răspuns rapid la invazia Rusiei în Ucraina. Ea reglementa pe larg aspectele legate de asistență pentru Ucraina, precum și primirea unui număr mare de refugiați, inclusiv beneficii sociale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne și Administrației din Polonia, o astfel de lege nu mai este necesară la patru ani de la începutul invaziei. Asistența acordată Ucrainei aflate în defensivă a fost sistematizată și se bazează pe diverse instrumente internaționale, precum PURL sau acorduri bilaterale, în timp ce refugiații ucraineni care locuiesc în Polonia, în mare parte, muncesc și se întrețin singuri.

UPDATE Lockheed Martin a ajuns la un acord pe şapte ani cu Departamentul Apărării al Statelor Unite pentru a creşte capacitatea anuală de producţie a interceptorilor PAC-3 (Patriot Advanced Capability) la aproximativ 2.000 de unităţi, de la circa 600 în prezent, relatează Reuters, conform News.ro. Cererea pentru rachetele PAC-3 a crescut semnificativ pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice şi al consolidării sistemelor de apărare aeriană de către Statele Unite şi aliaţii săi. Pe lângă SUA, Lockheed Martin furnizează interceptori Patriot către alte 16 state, printre care Suedia, Qatar, Japonia şi Polonia. Sistemul Patriot se află şi printre armele livrate Ucrainei de către statele occidentale în contextul războiului cu Rusia. În 2025, compania a livrat 620 de rachete Patriot, iar în ultimii doi ani şi-a majorat producţia cu aproximativ 60%.

UPDATE Milionarul rus Iliaș Gimadutdinov și colegul său, Elmir Koniakov, au decedat în urma prăbușirii unui elicopter privat. Catastrofa aviatică a avut loc în regiunea Perm din Rusia.„În catastrofa aviatică din Ținutul Perm, în zona bazei de agrement «Așatli-Park», au murit fondatorul unei mari companii de transport, «Tattranskom», Iliaș Gimadutdinov, și șeful coloanei auto din cadrul aceleiași firme, Elmir Koniakov”, transmite presa locală. Elicopterul privat Robinson R44 Raven, care aparținea companiei victimei, ar fi efectuat un zbor neautorizat. Firma în care lucrau Gimadutdinov și Koniakov se ocupa de transporturi în Districtul Autonom Hantî-Mansi, Districtul Autonom Iamalo-Nenț și în Ținutul Perm. «Tattranskom» oferă, de asemenea, servicii de transport pentru industria de extracție a petrolului și gazelor. Potrivit sursei, în anul 2024 veniturile companiei au fost de cel puțin două miliarde de ruble. În imaginile video surprinse de un martor ocular, care afirmă: „A aterizat James Bond”, se observă că elicopterul nu a reușit să atingă altitudinea necesară și a lovit cablurile unui funicular, de care a rămas agățat, după care s-a prăbușit.

UPDATE Noul premier populist de dreapta al Republicii Cehe, Andrej Babis, a declarat miercuri că nu va pune capăt unei inițiative privind livrarea de muniție de artilerie pentru Ucraina, în pofida promisiunilor sale făcute în campania sa electorală, relatează joi dpa, conform Agerpres. „Proiectul va continua, iar Republica Cehă va avea rolul de coordonator”, a anunțat Babic, în vârstă de 71 de ani, adăugând însă că banii contribuabililor cehi nu vor mai fi investiți în această inițiativă.

UPDATE Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că membrii echipajului petrolierului Marinera (Bella 1) se află sub investigație și că celor vinovați li se vor aduce acuzații penale, transmite Curent Time. „Ca urmare a neexecutării ordinelor Gărzii de Coastă, membrii echipajului acestui vas sunt sub investigație completă, iar tuturor persoanelor vinovate li se vor aduce acuzații penale”, a scris ea pe rețeaua X. Petrolierul Marinera a fost reținut pe 7 ianuarie în Oceanul Atlantic de forțele americane, cu sprijinul colegilor britanici. În momentul capturării, nava se afla aproape de Islanda și Insulele Feroe, iar după reținere a fost direcționată către coasta de nord a Scoției.

UPDATE Parlamentarul rus Leonid Sluţki, preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat a Rusiei, a calificat confiscarea navei Marinera de către SUA drept un act de „piraterie de secol XXI”, în timp ce, potrivit agenţiei de ştiri TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bord. Casa Albă a anunţat, în schimb, că aceştia ar putea fi judecaţi, transmite News.ro. Sluţki a acuzat că acţiunea SUA încalcă dreptul maritim şi convenţiile Naţiunilor Unite. El a adăugat că referirile la regimul de sancţiuni nu pot fi o justificare pentru capturarea navei. „SUA acţionează din ce în ce mai mult în baza dreptului forţei, ignorând forţa dreptului”, a declarat deputatul. Potrivit TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat miercuri de forţele SUA, care au beneficiat şi de sprijin britanic. Ministerul rus de Externe a cerut ca cetăţenii ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat să fie returnaţi „în patria lor”. MAE rus a solicitat SUA, de asemenea, să „asigure un tratament uman şi demn” cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului şi să nu „împiedice” întoarcerea acestora în Rusia. Moscova monitorizează îndeaproape confiscarea navei Marinera de către SUA, a transmis TASS.