SUA au reținut în Oceanul Atlantic petrolierul Marinera, sub pavilion rusesc, iar membrii echipajului se află sub investigație și riscă acuzații penale pentru neexecutarea ordinelor Gărzii de Coastă. Autoritățile ruse au calificat acțiunea drept „piraterie de secol XXI” și au cerut eliberarea cetățenilor ruși de la bord, în timp ce Casa Albă afirmă că aceștia ar putea fi judecați. Nava a fost capturată în apropiere de Islanda și Insulele Feroe, cu sprijin britanic, și redirecționată către nordul Scoției.

Între timp, în Europa, liderii politici iau măsuri pentru eventuale desfășurări militare în Ucraina: Parlamentul britanic urmează să dezbată și să voteze trimiterea trupelor în misiuni de menținere a păcii, președintele Franței, Emmanuel Macron, convoacă șefii partidelor pentru a prezenta garanțiile de securitate promise Kievului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere aliaților sprijin puternic împotriva unui nou atac rus și progrese în negocierile de aderare la UE.

UPDATE Senatorul Lindsey Graham a anunțat că președintele Donald Trump a aprobat un proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, menit să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului cu Ucraina. Este vorba despre un proiect de lege bipartizan, agreat atât de republicani, cât și de democrați. Astfel, statelor care susțin Rusia le vor fi impuse taxe de 500%, transmite Euronews. În mare parte, aceste sancțiuni vizează China, India și Brazilia. În acest fel, americani se asigură că finanțarea războiului lui Putin este redusă.

UPDATE Terminalul emblematic al Rusiei pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL), Yamal LNG, a avut exporturi de 7,2 miliarde de euro către piețele europene în 2025, potrivit unui raport publicat joi de ONG-ul german de mediu Urgewald, relatează Kyiv Independent. Raportul urmează unui acord încheiat în decembrie 2025 de către țările UE pentru a interzice importurile de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2028, importurile de GNL urmând să fie interzise la începutul anului 2027. În ciuda interdicției programate, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare importator de GNL rusesc. Urgewald a raportat, citând date de pe site-ul global de monitorizare a comerțului Kpler, că terminalul rusesc Yamal LNG a reprezentat singur aproape 15% din totalul importurilor globale de GNL ale UE. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să direcționeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au declarat cercetătorii Urgewald într-un comunicat de presă.

UPDATE Rustem Umerov a raportat rezultatele negocierilor echipei ucrainene din Franța, subliniind că documentul bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este aproape gata pentru finalizare la cel mai înalt nivel, cu președintele Statelor Unite. Ucraina continuă să coordoneze strâns echipele europene și americane, discutând și aspecte legate de reconstrucție și dezvoltare economică. Au fost abordate și chestiuni complexe legate de cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile variante de finalizare a documentului. Oficialii ucraineni așteaptă reacția Rusiei, în contextul în care SUA vor continua dialogul cu Moscova pentru a verifica dacă agresorul este dispus să încheie conflictul. În același timp, Ucraina cere intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, subliniind că realitatea viitoarelor garanții de securitate depinde de capacitatea partenerilor de a exercita un control efectiv asupra agresorului. Informația a fost relatată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe X.

UPDATE La Dnipro a fost declarată stare de urgență de nivel național după atacurile Rusiei, a anunțat primarul Filatov. Potrivit acestuia, în spitale alimentarea cu energie electrică este restabilită treptat, iar toate unitățile medicale sunt asigurate cu surse alternative de energie. Rețeaua de canalizare a orașului funcționează, malul stâng este susținut de surse de energie de rezervă, iar situația aprovizionării cu apă pe malul drept se stabilizează treptat.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, convoacă, joi după-amiază, şefii partidelor politice pentru a le prezenta ”garanţiile de securitate” promise de europeni Kievului, în special de Franţa, care ar putea trimite ”câteva mii” de soldaţi în Ucraina în cazul unui armistiţiu cu Rusia, relatează AFP, conform News.ro. Această reuniune cu uşile închise are loc la două zile după summitul ”Coaliţiei de Voinţă” organizat marţi la Paris, unde ţările aliate Kievului, în principal europene, s-au angajat să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina după un eventual acord cu Moscova. Emisarii lui Donald Trump au promis ”sprijinul” Statelor Unite pentru această forţă, în timp ce Washingtonul ar fi la conducerea unui mecanism de supraveghere a unui armistiţiu – încă foarte ipotetic. La ora 17:00, şeful statului trebuie să prezinte o situaţie actuală preşedinţilor Senatului şi Adunării, Gérard Larcher şi Yaël Braun-Pivet, şefilor partidelor reprezentate în Parlament şi celor ai grupurilor parlamentare. Preşedinţii comisiilor de apărare şi afaceri externe ale celor două camere au fost, de asemenea, invitaţi. Emmanuel Macron a anunţat deja, marţi, că Parisul ar putea trimite în Ucraina ”câteva mii de soldaţi” pentru forţa multinaţională promisă, în ziua ”de după pace”.

UPDATE Agenția de securitate a Ucrainei a lansat o anchetă asupra unei școli „clandestine” din Kiev, în urma unor rapoarte conform cărora aceasta preda copiilor folosind manuale din era sovietică și promova influențele culturale rusești. Instituția, afiliată Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliată Moscovei, a fost demascată de jurnaliștii de investigație de la portalul ucrainean Slidstvo.info, într-un articol publicat marți, scrie TVPWorld, conform Digi24. Situată în Kiev, școala semi-legală este acuzată că folosește manuale sovietice învechite pentru materii precum istoria, proiectează filme rusești și predă limba rusă, prezentând-o în programa școlară ca „limbă slavă”. Potrivit anchetei Slidstvo.info, peste 60 de copii frecventează ceea ce este descris oficial ca un „club familial”, acoperind clasele I-IX. Acești copii sunt înregistrați oficial la școli ucrainene autorizate, dar nu le frecventează în practică, ceea ce permite funcționarea operațiunii clandestine cinci zile pe săptămână, cu un orar structurat și activități după program. Mass-media ucrainene au calificat această structură drept „clandestină”, subliniind lipsa autorizației oficiale a școlii.

UPDATE Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Ucrainei, în cadrul căreia au fost abordate subiecte ce țin de securitatea regională, inițiativele internaționale pentru instaurarea unei păci durabile în Europa, parcursul de integrare europeană și cooperarea bilaterală. „Republica Moldova susține Ucraina și vom continua să colaborăm strâns”, a menționat șefa statului.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi să ofere Ucrainei garanţii de securitate puternice împotriva unui nou atac rus, progrese în negocierile de aderare al Uniunea Europeană (UE) şi o înăsprire a sancţiunilor impuse Moscovei, relatează Reuters, conform News.ro. Şeful statului ucrainean a fost primit miercuri la Nicosia de către omologul său Nikos Christodoulides, la preluarea preşedinţiei semestriale a UE de către Cipru. „Acţionăm să facem cât mai multe progrese posibil în această perioadă în vederea deschiderii unor grupuri de negociere şi aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a anunţat pe X, după această întâlnire, Volodimir Zelenski.

UPDATE Deputații din Parlamentul britanic vor avea parte de o dezbatere și de un vot înainte ca orice trupe ale Regatului Unit să fie desfășurate în Ucraina în misiuni de menținere a păcii, a anunțat premierul Keir Starmer, miercuri, în timpul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului, scrie The Guardian, conform Digi24. Anunțul vine după ce Marea Britanie și Franța au declarat că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul în care va fi încheiat un acord de pace, în urma discuțiilor purtate la un summit extins desfășurat la Paris. Liderul conservatorilor, Kemi Badenoch, l-a întrebat pe Starmer de ce nu susține o declarație completă în Camera Comunelor. În replică, premierul a precizat că dezbaterea și votul vor avea loc în momentul în care va fi decisă efectiv trimiterea trupelor, atunci urmând să fie prezentate și detalii privind numărul acestora.

UPDATE În regiunile ucrainene Dnipropetrovsk și Zaporijie, situate în centrul și estul țării, au avut loc pene de curent ca urmare a unor atacuri masive cu drone rusești asupra infrastructurii. Anunțul a fost făcut de furnizorul de energie ucrainean în noaptea de miercuri spre joi.„Inamicul a lansat un atac masiv cu drone împotriva infrastructurilor energetice în mai multe regiuni. Drept urmare, majoritatea consumatorilor din regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporijie, inclusiv centrele regionale, sunt fără curent”, a postat furnizorul de energie Ukrenergo pe Telegram. La rândul său, guvernatorul regiunii Zaporijie, Ivan Fedorov, a postat la miezul nopții un mesaj pe Telegram în care afirmă că „electricitatea a fost restabilită la instalațiile cheie”.„Lucrările continuă pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, în principal la infrastructurile critice. Lucrăm fără răgaz pentru a restabili electricitatea tuturor consumatorilor cât mai curând posibil”, a adăugat oficialul. De la începutul invaziei Ucrainei în 2022, Rusia a vizat constant infrastructura electrică ucraineană prin atacuri cu drone și rachete. În ultimele luni, odată cu instalarea temperaturilor scăzute, aceste atacuri au devenit tot mai frecvente. Forțele de apărare aeriană au neutralizat 70 din cele 97 de drone lansate de Rusia împotriva Ucrainei în seara zilei de 7 ianuarie, transmite Ukrinform.

UPDATE Polonia nu va mai prelungi legea specială adoptată în 2022 pentru sprijinirea Ucrainei și a refugiaților ucraineni, iar noile reguli vor alinia drepturile acestora la regimul aplicat tuturor străinilor care locuiesc legal în țară. Accesul gratuit la servicii medicale va fi limitat, programul 800+ va deveni condiționat de angajare, iar mulți refugiați vor trece la permise standard de ședere temporară. Legea aflată în vigoare din 2022, care reglementează ajutorul pentru Ucraina și sprijinul social pentru ucrainenii din Polonia, nu va fi prelungită. Însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va înceta, scrie Kyiv Post. În Polonia, o lege specială a fost pregătită și adoptată în timpul guvernării Lege și Justiție (PiS), în martie 2022, ca răspuns rapid la invazia Rusiei în Ucraina. Ea reglementa pe larg aspectele legate de asistență pentru Ucraina, precum și primirea unui număr mare de refugiați, inclusiv beneficii sociale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne și Administrației din Polonia, o astfel de lege nu mai este necesară la patru ani de la începutul invaziei. Asistența acordată Ucrainei aflate în defensivă a fost sistematizată și se bazează pe diverse instrumente internaționale, precum PURL sau acorduri bilaterale, în timp ce refugiații ucraineni care locuiesc în Polonia, în mare parte, muncesc și se întrețin singuri.

UPDATE Lockheed Martin a ajuns la un acord pe şapte ani cu Departamentul Apărării al Statelor Unite pentru a creşte capacitatea anuală de producţie a interceptorilor PAC-3 (Patriot Advanced Capability) la aproximativ 2.000 de unităţi, de la circa 600 în prezent, relatează Reuters, conform News.ro. Cererea pentru rachetele PAC-3 a crescut semnificativ pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice şi al consolidării sistemelor de apărare aeriană de către Statele Unite şi aliaţii săi. Pe lângă SUA, Lockheed Martin furnizează interceptori Patriot către alte 16 state, printre care Suedia, Qatar, Japonia şi Polonia. Sistemul Patriot se află şi printre armele livrate Ucrainei de către statele occidentale în contextul războiului cu Rusia. În 2025, compania a livrat 620 de rachete Patriot, iar în ultimii doi ani şi-a majorat producţia cu aproximativ 60%.

UPDATE Milionarul rus Iliaș Gimadutdinov și colegul său, Elmir Koniakov, au decedat în urma prăbușirii unui elicopter privat. Catastrofa aviatică a avut loc în regiunea Perm din Rusia.„În catastrofa aviatică din Ținutul Perm, în zona bazei de agrement «Așatli-Park», au murit fondatorul unei mari companii de transport, «Tattranskom», Iliaș Gimadutdinov, și șeful coloanei auto din cadrul aceleiași firme, Elmir Koniakov”, transmite presa locală. Elicopterul privat Robinson R44 Raven, care aparținea companiei victimei, ar fi efectuat un zbor neautorizat. Firma în care lucrau Gimadutdinov și Koniakov se ocupa de transporturi în Districtul Autonom Hantî-Mansi, Districtul Autonom Iamalo-Nenț și în Ținutul Perm. «Tattranskom» oferă, de asemenea, servicii de transport pentru industria de extracție a petrolului și gazelor. Potrivit sursei, în anul 2024 veniturile companiei au fost de cel puțin două miliarde de ruble. În imaginile video surprinse de un martor ocular, care afirmă: „A aterizat James Bond”, se observă că elicopterul nu a reușit să atingă altitudinea necesară și a lovit cablurile unui funicular, de care a rămas agățat, după care s-a prăbușit.

UPDATE Noul premier populist de dreapta al Republicii Cehe, Andrej Babis, a declarat miercuri că nu va pune capăt unei inițiative privind livrarea de muniție de artilerie pentru Ucraina, în pofida promisiunilor sale făcute în campania sa electorală, relatează joi dpa, conform Agerpres. „Proiectul va continua, iar Republica Cehă va avea rolul de coordonator”, a anunțat Babic, în vârstă de 71 de ani, adăugând însă că banii contribuabililor cehi nu vor mai fi investiți în această inițiativă.

UPDATE Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a declarat că membrii echipajului petrolierului Marinera (Bella 1) se află sub investigație și că celor vinovați li se vor aduce acuzații penale, transmite Curent Time. „Ca urmare a neexecutării ordinelor Gărzii de Coastă, membrii echipajului acestui vas sunt sub investigație completă, iar tuturor persoanelor vinovate li se vor aduce acuzații penale”, a scris ea pe rețeaua X. Petrolierul Marinera a fost reținut pe 7 ianuarie în Oceanul Atlantic de forțele americane, cu sprijinul colegilor britanici. În momentul capturării, nava se afla aproape de Islanda și Insulele Feroe, iar după reținere a fost direcționată către coasta de nord a Scoției.

UPDATE Parlamentarul rus Leonid Sluţki, preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a Dumei de Stat a Rusiei, a calificat confiscarea navei Marinera de către SUA drept un act de „piraterie de secol XXI”, în timp ce, potrivit agenţiei de ştiri TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bord. Casa Albă a anunţat, în schimb, că aceştia ar putea fi judecaţi, transmite News.ro. Sluţki a acuzat că acţiunea SUA încalcă dreptul maritim şi convenţiile Naţiunilor Unite. El a adăugat că referirile la regimul de sancţiuni nu pot fi o justificare pentru capturarea navei. „SUA acţionează din ce în ce mai mult în baza dreptului forţei, ignorând forţa dreptului”, a declarat deputatul. Potrivit TASS, Ministerul rus de Externe a cerut eliberarea cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat miercuri de forţele SUA, care au beneficiat şi de sprijin britanic. Ministerul rus de Externe a cerut ca cetăţenii ruşi aflaţi la bordul petrolierului confiscat să fie returnaţi „în patria lor”. MAE rus a solicitat SUA, de asemenea, să „asigure un tratament uman şi demn” cetăţenilor ruşi aflaţi la bordul petrolierului şi să nu „împiedice” întoarcerea acestora în Rusia. Moscova monitorizează îndeaproape confiscarea navei Marinera de către SUA, a transmis TASS.

Un atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei a lăsat peste 500.000 de consumatori din Kiev fără energie electrică și cu întreruperi în alimentarea cu apă, după ce au fost vizate centralele termice de cartier și infrastructura civilă. În capitală, bombardamentele au durat aproape cinci ore, fiind utilizate peste 240 de drone și 36 de rachete, provocând cel puțin patru decese și zeci de răniți. Separat, Rusia a lansat racheta balistică cu rază medie „Oreshnik” asupra orașului Liov, vizând infrastructura critică a regiunii.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o reacție clară din partea comunității internaționale, subliniind necesitatea sprijinului constant pentru apărarea antiaeriană a țării și sancțiuni ferme împotriva Rusiei. În semn de solidaritate, premierul Moldovei, Alexandru Munteanu, a condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice și a reiterat susținerea Republicii Moldova pentru o pace dreaptă în Ucraina.

UPDATE: Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a condamnat ferm lansarea unei rachete de tip Oreșnik de către Rusia. Oficiala a calificat acțiunea drept o escaladare gravă a războiului împotriva Ucrainei și un semnal de intimidare adresat Europei și Statelor Unite.„Putin nu vrea pace; răspunsul Rusiei la diplomație sunt mai multe rachete și distrugere. Acest tipar mortal de atacuri majore rusești se va repeta până când vom ajuta Ucraina să-l rupă”, a scris Kallas pe X. Oficiala europeană a subliniat că utilizarea rachetei reprezintă o escaladare împotriva Ucrainei „Utilizarea raportată de Rusia a unei rachete Oreshnik reprezintă o escaladare clară împotriva Ucrainei și este menită ca un avertisment pentru Europa și pentru SUA. Țările UE trebuie să-și suplimenteze rapid stocurile de apărare aeriană și să le livreze imediat.”. Totodată, vicepreședinta Comisiei Europene a pledat pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei.

UPDATE Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a îndemnat locuitorii capitalei Ucrainei să părăsească temporar orașul, dacă au posibilitatea. Apelul vine după ce atacul rusesc din 9 ianuarie a lăsat fără încălzire aproape jumătate dintre blocurile de apartamente din Kiev. „Facem tot posibilul pentru a remedia situația cât mai rapid. Totuși, atacul combinat asupra Kievului de noaptea trecută a fost cel mai devastator pentru infrastructura critică a capitalei”, a declarat Kliciko, conform The Kyiv Independent. La momentul publicării, aproximativ 6.000 de blocuri de apartamente - aproape jumătate din totalul orașului - rămâneau fără încălzire, ca urmare a atacului rusesc, a precizat primarul. Orașul se confruntă și cu întreruperi ale alimentării cu apă, fiind introduse pene de curent de urgență. „Fac apel la locuitorii capitalei care au posibilitatea să părăsească temporar orașul și să meargă în locuri cu surse alternative de energie și căldură să facă acest lucru”, a adăugat Kliciko. Primarul a menționat că spitalele și maternitățile au fost reconectate la energie electrică și căldură, iar eforturile de restabilire a curentului și a încălzirii pentru locuințele rezidențiale din Kiev sunt în desfășurare.

UPDATE Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a comentat atacul Rusiei asupra Ucrainei din noaptea de 9 ianuarie 2026: „Putin nu își dorește pacea, iar răspunsul Rusiei la diplomație este reprezentat de și mai multe rachete și distrugeri. Acest tipar mortal al atacurilor rusești majore recurente va continua până când vom ajuta Ucraina să-l oprească. Utilizarea raportată de către Rusia a unei rachete Oreshnik reprezintă o escaladare clară împotriva Ucrainei și este menită să transmită un avertisment atât Europei, cât și Statelor Unite. Statele membre ale UE trebuie să își epuizeze mai mult rezervele de apărare antiaeriană și să livreze imediat. De asemenea, trebuie să creștem în continuare costul acestui război pentru Moscova, inclusiv prin sancțiuni mai dure”.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a localizat fragmente ale rachetei balistice rusești „Oreshnik”, folosită de inamic pentru a lovi regiunea Liov în noaptea de 8-9 ianuarie 2026. Printre componentele descoperite se numără unitatea de stabilizare și ghidaj, esențială pentru controlul rachetei, părți ale motorului, fragmente ale mecanismului de orientare și duzele platformei de separare a ogivei. Ancheta SBU califică utilizarea acestei arme împotriva infrastructurii civile din Ucraina drept crimă de război comisă de Federația Rusă. Potrivit datelor preliminare, racheta de tip „Oreshnik” cu rază medie de acțiune a fost lansată de la poligonul rus Kapustin Iar.

UPDATE În urma atacului rus de la Kiev, 28 de persoane au fost rănite. Dintre acestea, 16 sunt spitalizate în stare moderată, iar patru se află în stare critică.

UPDATE Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei din noaptea de 8 spre 9 decembrie 2025: „Condamnăm ferm lansarea de către Rusia a unei rachete Oreshnik asupra Ucrainei, care a vizat infrastructura energetică și locuințele civile. Acest act de teroare are scopul de a intimida Ucraina și partenerii săi. Războiul se apropie de Europa și reprezintă un pericol pentru noi toți. Suntem solidari cu Ucraina”, a scris pe X.

UPDATE La Kiev, în urma atacului rus, peste 500.000 de consumatori au rămas fără energie electrică, iar alimentarea cu apă este întreruptă. Inamicul a vizat în mod deliberat centralele termice de cartier. Și Slavutici rămâne din nou fără electricitate, transmite UNN. „Timp de aproape cinci ore, Rusia a bombardat clădiri rezidențiale și infrastructura civilă din Kiev și alte orașe. Au fost utilizate peste 240 de drone și 36 de rachete. În capitală, 4 persoane au decedat și 25 au fost rănite. „Sincere condoleanțe familiilor”, a declarat prim-ministrul Iulia Sviridenko.

UPDATE În plus față de infrastructura civilă și obiectele energetice obișnuite, clădirea Ambasadei Qatarului a fost avariată de o dronă rusească în această noapte. Anunțul a fost făcut de președintele Ucrainei.

UPDATE „Este nevoie de o reacție clară din partea lumii, în special a Statelor Unite, ale căror acțiuni sunt luate în serios de Rusia. Rusia trebuie să primească semnale că are obligația să se concentreze pe diplomație și să simtă consecințele de fiecare dată când se concentrează din nou pe ucidere și distrugerea infrastructurii. Atacul de astăzi reamintește tuturor partenerilor că sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei este o prioritate constantă. Nu trebuie pierdută nicio zi în furnizarea, producția sau încheierea de acorduri. Astăzi vom informa partenerii la toate nivelurile despre ceea ce s-a întâmplat și despre măsurile de răspuns de care avem nevoie. Mulțumim tuturor celor care sunt alături de Ucraina!”, a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Forțele de Apărare Antiaeriană au distrus 226 de drone rusești, opt rachete balistice Iskander-M/S-400 și 10 rachete de croazieră Kalibr. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat acest lucru pe Telegram. Începând cu ora 19:30, pe 8 ianuarie, rușii au lansat un atac combinat asupra infrastructurii critice din Ucraina, utilizând UAV-uri de atac, precum și rachete terestre și navale. Ținta principală a atacului a fost regiunea Kiev. În total, trupele radio-tehnice ale Forțelor Aeriene au detectat și urmărit 278 de mijloace de atac aerian, inclusiv 36 de rachete și 242 de UAV-uri de diferite tipuri.

UPDATE Ucraina va iniția o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, o întâlnire a Consiliului Ucraina-NATO, precum și reacții în cadrul UE, Consiliului Europei și OSCE, ca răspuns la utilizarea de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie împotriva regiunii Liov.
Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe Andrii Sybiha pe rețeaua socială X, potrivit Ukrinform. Ministrul ucrainean de Externe a precizat că Rusia susține că a folosit o rachetă balistică cu rază medie, denumită „Oreshnik”, pentru a ataca regiunea Liov. „Un astfel de atac, aproape de frontiera UE și NATO, reprezintă o amenințare gravă la adresa securității pe continentul european și un test pentru comunitatea transatlantică. Cerem reacții ferme la acțiunile iresponsabile ale Rusiei… Vom iniția acțiuni internaționale — o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, o întâlnire a Consiliului Ucraina-NATO, precum și reacții în cadrul UE, Consiliului Europei și OSCE”, a declarat el. El a adăugat că Ucraina informează Statele Unite, partenerii europeni și toate țările și organizațiile internaționale despre detaliile acestui atac periculos prin canalele diplomatice. „Este absurd că Rusia încearcă să justifice acest atac cu falsul «atac asupra reședinței lui Putin», care nu a avut loc. Este o dovadă în plus că Moscova nu are nevoie de motive reale pentru terorismul și războiul său”, a subliniat ministrul de Externe.

UPDATE Facilitățile de infrastructură a apei din Kiev au rămas fără energie electrică în urma unui atac masiv al Rusiei, în noaptea de 9 ianuarie. Potrivit Ukrinform, acest lucru a fost raportat de Kyivvodokanal pe pagina sa de Facebook. „Din cauza bombardamentelor inamice, facilitățile de infrastructură a apei din capitală au rămas fără energie electrică. În prezent, nu există alimentare cu apă în districtul Pecherskyi și pe malul stâng al orașului”, se arată în comunicat.

UPDATE Peste 550.000 de persoane au rămas fără energie electrică în urma unui atac ucrainean asupra regiunii ruse Belgorod, a anunţat vineri guvernatorul local, Viaceslav Gladkov. „La ora 06:00 dimineaţa (03:00 GMT), 556.000 de persoane din şase municipalităţi sunt fără electricitate, aproape acelaşi număr nu are încălzire”, a scris el pe Telegram, precizând că 200.000 de persoane sunt, de asemenea, private de apă şi canalizare, relatează Digi24.

UPDATE Autoritățile de la Chișinău condamnă utilizarea rachetei Oreshnik de către Rusia asupra orașului ucrainean Lvov. Într-o postare pe X, premierul Alexandru Munteanu a reiterat faptul că „Moldova este solidară cu Ucraina”. „Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreshnik în atacurile brutale din timpul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lăsând populația din Kiev, Lvov și Krivoi Rog fără electricitate și apă curentă”, a scris premierul. Oficialul a mai reiterat faptul că țara noastră își dorește o pace dreaptă în țara vecină.

UPDATE Cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte 19 au fost rănite la Kiev, după ce Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 ianuarie un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei. Armata rusă a lovit mai multe zone rezidențiale ale capitalei Ucrainei. Au fost raportate incendii și pagube la clădiri de locuit, precum și la obiective civile și industriale. „Un paramedic a murit, iar alți patru au fost răniți în timp ce acordau ajutor oamenilor, în raionul Darnîțkîi”, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. În suburbia Brovarî, situată la est de Kiev, echipele de intervenție au salvat de sub dărâmături o familie formată din mamă, tată, bunică și un copil de cinci ani.

UPDATE Rusia a lansat un atac cu rachetă Oreshnik asupra orașului Lvov, vizând infrastructura critică. Racheta a fost lansată de la poligonul Kapustin Iar din regiunea rusă Astrahan. biectivul aerian se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră. Acest lucru a fost raportat de Comandamentul Aerian „Vest” al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Armata rusă a confirmat într-o postare pe Telegram că a utilizat racheta de tip „Oreshnik”: „Forțele armate ale Rusiei au lansat un atac masiv cu arme de înaltă precizie, de mare rază de acțiune, de pe platforme terestre și navale, inclusiv cu complexul mobil de rachete de rază medie „Oreshnik”, precum și cu drone de atac, vizând obiecte critice de pe teritoriul Ucrainei”. Atacul ar fi avut loc ca formă de răzbunare pentru pretinsul atac al Ucrainei asupra reședinței lui Putin din regiunea Novgorod, mai precizează autoritățile de la Kremlin. Această informație a fost infirmată anterior de către comunitatea internațională. Președintele Volodimir Zelenski avertizase anterior că Rusia pregătește un atac de amploare, îndemnând populația să acorde atenție alertelor aeriene și să se adăpostească.