09 ianuarie 2026, ora 08:15

Sărbătorile au trecut și mesele au fost pline. Dar ce facem cu tot ce rămâne? De la sarmale și cozonaci, până la prăjituri și aperitive, adesea multă mâncare ajunge la gunoi. Fiecare bucată de mâncare aruncată înseamnă timp, muncă și bani pierduți, transmite 1TV.

După sărbători, mesele au fost pline, s-a gătit mult și inevitabil prin case a mai rămas mâncare. Unii au planificat din timp, alții au gătit să fie, ca de sărbătoare. Am întrebat oamenii despre ce fac ei ca să evite risipa alimentară.

„Punem în frigider. Nu aruncăm, pentru ce este frigider”.

„Ce se poate de păstrat, păstrăm... avem animale, dacă ceva”.

„Cumpărăm atât cât mâncăm, acum nu sunt vremuri de risipă”.

„Chiar dacă este un obicei de a face multă mâncare de sărbători, trebuie să calculăm bine și să nu fie risipă”.

„Mai invităm oameni, ca să nu rămână”.

„Chiar dacă, întâmplător, rămâne, sunt foarte mulți săraci și trebuie de dăruit… cum Cel de Sus ne dăruiește bunătăți, așa și noi”.

Chiar dacă cei mai mulți oameni spun că nu aruncă mâncarea, datele statistice arată altceva. Fiecare locuitor aruncă anual între 71 și 75 de kilograme de produse alimentare. Asta în timp ce peste 770 de mii de persoane trăiesc la limita sărăciei. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că este timpul să învățăm să consumăm rațional. 

„Este cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani. Chiar și așa noi continuăm să risipim produsele alimentare. Luând datele pentru 2023. În 2021 Republica Moldova a cheltuit 42 la sută, în 2023 - 39 la sută. Cu cât țara este mai bogată cu atât ponderea produselor alimentare este mai mică. Cheltuielile mari pentru produsele alimentare arată, de fapt, o sărăcie”, a menționat analistul economic, Veaceslav Ioniță.

Precizăm că la nivel global, gospodăriile sunt responsabile pentru 40% din risipa alimentară, urmate de sectorul de producere, cu 25 la sută, procesare, 20 la sută și comerț, 15%.

10 ianuarie 2026, ora 12:15

O femeie de 73 de ani a rămas fără 550.000 de lei, după ce a fost contactată de o femeie vorbitoare de limbă rusă, care s-a prezentat drept angajată a instituțiilor de drept și care a amăgit-o.

Aceasta i-a comunicat că o persoană ar intenționa să-i sustragă mijloacele bănești depozitate în conturile a două instituții bancare și că, pentru prevenirea presupusei fraude, banii trebuie transmiși Băncii Naționale a Moldovei spre păstrare în siguranță.

Indusă în eroare, femeia a solicitat eliberarea mijloacelor bănești din ambele instituții bancare. Ulterior, la domiciliul victimei s-a prezentat o femeie necunoscută, care a preluat banii, i-a depozitat într-un rucsac și a plecat într-o direcție necunoscută.

Pe caz a fost inițiată o anchetă, fiind întreprinse măsuri pentru identificarea și reținerea persoanelor implicate.

În context, Poliția reamintește cetățenilor că instituțiile de drept și băncile nu solicită transferarea sau predarea mijloacelor bănești sub pretextul „verificării” sau „păstrării în siguranță”.

În cazul în care primiți apeluri telefonice suspecte:

• Nu divulgați date personale sau bancare;
• Nu retrageți bani la solicitarea unor persoane necunoscute;
• Închideți apelul și contactați direct instituția vizată prin numere oficiale;
• Sesizați imediat Poliția la numărul de urgență 112.