12 ianuarie 2026, ora 16:52

Președinta Maia Sandu ar vota pentru unirea Moldovei cu România, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens. Totuși, șefa statului a menționat că majoritatea populației din țara noastră nu susține reunificarea. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui podcast al doi jurnaliști britanici.

„Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a afirmat Maia Sandu.

În același timp, președinta a precizat că, în prezent, obiectivul principal al guvernării este integrarea europeană, pe care o consideră mai realistă, întrucât este susținută de majoritatea cetățenilor.

„Ca președinte al Moldovei, înțeleg, uitându-mă la sondaje, că astăzi nu există o majoritate de oameni care să susțină unirea Moldovei cu România. Dar există o majoritate care susține integrarea în UE și acesta este obiectivul pe care îl urmărim, pentru că este mai realist și ne ajută să supraviețuim ca democrație”, a declarat șefa statului.

În cadrul podcastului, Maia Sandu a vorbit și despre perioada sovietică și despre modul în care propaganda de atunci a influențat identitatea națională, inclusiv prin promovarea ideii unei limbi „moldovenești” separate.

„Faptul că până și limba noastră era numită moldovenească, nu română, deși este română, nu există nicio diferență între felul în care se vorbește la București și felul în care se vorbește aici”, a menționat Maia Sandu.

Potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului Politici Publice (IPP), 33,4% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România, la un referendum. 45,7% ar vota împotrivă, în timp ce 2,5% nu ar participa. Totodată, 16,7% dintre participanții la sondaj sunt indeciși.

Sondajul a fost realizat prin metoda interviului față în față, în perioada 12-22 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.117 persoane, cu excepția locuitorilor din stânga Nistrului și diasporă. Marja maximă de eroare este de circa 2,9%. 

23 martie 2026, ora 12:14

Procurorii cer 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Solicitarea a fost prezentată astăzi în ședința de judecată, în cadrul căreia au început dezbaterile în dosar.

„În cadrul prezentului proces de judecată, inculpatului i se incriminează cinci capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, însă având cinci infracțiuni distincte. Adică cinci capete de învinuire. Astăzi am prezentat o analiză a probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, care demonstrează vinovăția inculpatului pentru comiterea acestor infracțiuni în mod separat. La fel, am solicitat să fie stabilită o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni, o pedeapsă definitivă prin cumul total al pedepselor, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat procurorul Alexandru Cernei, primul care și-a prezentat concluziile în cadrul pledoariilor.

Ex-liderul democrat a absentat de la ședință, întrucât face cunoștință cu materialele cauzei.

De asemenea, procurorul a solicitat încasarea, în folosul părții civile, a sumei de aproximativ 39 de milioane de dolari și 3.518.000 de euro.

„Partea civilă a solicitat să fie calculată și dobânda din această sumă, având în vedere că Ministerul Finanțelor achită dobânda pentru prejudiciul care a fost recuperat sau este în proces de recuperare. Am solicitat ca suma să fie supusă confiscării speciale, deoarece a fost utilizată ulterior în cadrul operațiunii de spălare de bani”, a explicat Cernei.

La rândul său, avocatul lui Vladimir Plahotniuc consideră că acuzațiile sunt nefondate și că clientul său este nevinovat.

„Ce ține de termenul solicitat de acuzare, considerăm că aceștia au luat drept bază termenul maximum posibil care poate fi aplicat unei persoane (…) Considerăm că această pedeapsă este impusă mai mult de politic, decât de acuzarea de stat”, a explicat Lucian Rogac.

Știrea se actualizează...

TV8.md amintește că, pe 20 martie, instanța a stabilit că Vladimir Plahotniuc va sta încă 30 de zile după gratii.

La precedenta ședință de judecată, din luna februarie, s-a încheiat procesul de cercetare judecătorească.

Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară.

Ex-liderul democrat ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie. Acesta pledează nevinovat.

Procurorii investighează încă cinci cauze penale împotriva lui Plahotniuc: escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte, dosarul Kuliok, în care este cercetat Igor Dodon, încă un episod din „frauda bancară”, iar cel mai recent dosar este cel în care este învinuit pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor de identitate false. În toate cauzele, acesta pledează nevinovat.