Președinta Maia Sandu ar vota pentru unirea Moldovei cu România, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens. Totuși, șefa statului a menționat că majoritatea populației din țara noastră nu susține reunificarea. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui podcast al doi jurnaliști britanici.
„Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a afirmat Maia Sandu.
În același timp, președinta a precizat că, în prezent, obiectivul principal al guvernării este integrarea europeană, pe care o consideră mai realistă, întrucât este susținută de majoritatea cetățenilor.
„Ca președinte al Moldovei, înțeleg, uitându-mă la sondaje, că astăzi nu există o majoritate de oameni care să susțină unirea Moldovei cu România. Dar există o majoritate care susține integrarea în UE și acesta este obiectivul pe care îl urmărim, pentru că este mai realist și ne ajută să supraviețuim ca democrație”, a declarat șefa statului.
În cadrul podcastului, Maia Sandu a vorbit și despre perioada sovietică și despre modul în care propaganda de atunci a influențat identitatea națională, inclusiv prin promovarea ideii unei limbi „moldovenești” separate.
„Faptul că până și limba noastră era numită moldovenească, nu română, deși este română, nu există nicio diferență între felul în care se vorbește la București și felul în care se vorbește aici”, a menționat Maia Sandu.
Potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului Politici Publice (IPP), 33,4% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România, la un referendum. 45,7% ar vota împotrivă, în timp ce 2,5% nu ar participa. Totodată, 16,7% dintre participanții la sondaj sunt indeciși.
Sondajul a fost realizat prin metoda interviului față în față, în perioada 12-22 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.117 persoane, cu excepția locuitorilor din stânga Nistrului și diasporă. Marja maximă de eroare este de circa 2,9%.
