Forţele ruse au lansat în noaptea de luni spre marți un atac masiv asupra Kievului și Harkovului, provocând victime în rândul populației și noi daune infrastructurii în plină iarnă. A fost cel mai intens val de atacuri cu rachete din acest an lansat de ruși asupra Ucrainei, relatează Reuters. 

Martorii citați de Reuters au auzit explozii în oraş, iar canalele Telegram care monitorizează Ucraina au relatat că aproximativ 20 de rachete balistice au fost lansate în decurs de aproximativ o oră în timpul nopţii. Potrivit oficialilor ucraineni, rușii au folosit o tactică de dublă lovitură. Mai întâi, au atacat cu rachete balistice, apoi cu drone de atac.

UPDATE Ucraina și Rusia ar trebui să identifice căi de reducere a tensiunilor, în contextul inițiativelor de pace promovate de președintele Statelor Unite, a declarat reprezentantul permanent adjunct al SUA la ONU, Tammy Bruce, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU convocată după bombardamentele rusești asupra Ucrainei din noaptea de 9 ianuarie, relatează Radio Liberty.

UPDATE Dacă Rusia se apropie de Odessa, declarația președintei Republicii Moldova că ”sângele apă nu se face” ar putea fi privita în altă lumină, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Cotidianul. ”Este cel puțin neobișnuit ca un șef de stat să promoveze disoluția propriei țări. Maia Sandu a făcut lucrul acesta”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul german face referire la declarația președintei Republicii Moldova în favoarea unirii cu Romania, pe fondul amenințării Rusiei. Articolul, scris de corespondentul al Viena al FAZ, se încheie sumbru. ”«Sângele apa nu se face», a spus Maia Sandu, în 2023, în timpul unei vizite la București, reluând declarația făcută de fostul președinte Traian Băsescu, în 2013. Dacă ofensiva Rusiei se va apropia de Odessa și de frontiera moldovenească, acest adevăr ar putea să fie văzut într-o altă lumină”, scrie FAZ. 

UPDATE Ambasadorul Rusiei la ONU a declarat că Rusia va rezolva problemele din Ucraina prin mijloace militare până când președintele Zelenski „își va reveni”. Afirmația a fost făcută de Vasili Nebenzia luni, 12 ianuarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. „Până când liderul de la Kiev nu își va reveni și nu va accepta termeni realiști de negociere, vom continua să rezolvăm problema pe cale militară (...) Cu fiecare zi pe care o pierde, condițiile de negociere se vor înrăutăți pentru el”, a afirmat reprezentantul țării agresoare, transmite Libertatea.

UPDATE Europa intră într-o etapă decisivă a istoriei sale, în condițiile în care normele pe care s-a sprijinit timp de decenii sunt tot mai erodate, iar slăbiciunea leadershipului european amplifică riscurile interne și externe, arată o amplă analiză publicată de Politico.eu.

UPDATE Statele Unite au denunțat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik pe teritoriul Ucrainei, descriind atacul drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”, potrivit The Independent.co.uk. Washingtonul a declarat că utilizarea rachetei „Oreșnik” și atacurile masive ale Federației Ruse subminează inițiativele de pace ale administrației Trump și amenință cu extinderea războiului. Declarația a fost făcută de adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Tammy Bruce, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Securitate, convocată la cererea Ucrainei după atacul rusesc de amploare, scrie Associated Press.

UPDATE Rusia a anunțat marți că l-a convocat pe ambasadorul Poloniei pentru a protesta împotriva arestării unui arheolog rus și pentru a cere eliberarea imediată a acestuia. Conform Reuters, în cazul în care acesta nu ar fi eliberat, s-ar ajunge la extrădarea sa în Ucraina. Polonia a reținut luna trecută arheologul Alexander Butyagin la cererea Ucrainei, care îl acuză de săpături neautorizate și de furt de artefacte istorice în Crimeea. Ministerul rus de Externe a precizat într-un comunicat că l-a chemat luni pe ambasadorul polonez Krzysztof Krajewski și i-a transmis că acuzațiile ucrainene sunt „absurde”, notează Mediafax.

UPDATE Kievul rămâne sub presiune, atât din cauza atacurilor repetate, cât și a crizei energetice severe, care lasă mii de locuitori fără încălzire, în condiții de ger extrem. O situație gravă se înregistrează și la Odesa, unde 35.000 de locuințe nu sunt alimentate cu energie electrică, după o avarie majoră provocată de un atac cu drone.

UPDATE Grupul DTEK a anunțat pe Telegram că atacul a dus la distrugeri importante ale infrastructurii centralei, fără a oferi detalii despre localizare sau eventuale victime. De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, centralele termice ale companiei au fost atacate de peste 220 de ori. Potrivit DTEK, 59 de angajați din sectorul energetic au fost răniți în urma atacurilor, iar patru și-au pierdut viața. Loviturile repetate asupra infrastructurii energetice au afectat grav alimentarea cu electricitate în mai multe regiuni ale țării.

UPDATE Analiștii afirmă cu tărie că mutările surpriză de săptămâna trecută ale lui Donald Trump l-au umilit pe Vladimir Putin. Dr. Neil Melvin, directorul departamentului de Securitate Internațională al think tank-ului RUSI, a declarat că acțiunile lui Trump din Venezuela și confiscarea navelor din flota din umbră a Rusiei l-au „pus pe Putin la colț”, în contextul negocierilor de pace negociate de SUA cu Ucraina.Vladimir Putin a suferit o săptămână de umilință masivă din partea lui Donald Trump, în urma unor mișcări geopolitice majore făcute de președintele republican, au declarat experții, potrivit Daily Mail.

UPDATE Rusia intră în 2026 cu două obiective majore pe frontul din Ucraina: controlul total asupra regiunii Donețk și extinderea teritoriilor ocupate în regiunea Zaporojie. Potrivit unor surse citate de RBK-Ucraina, Kremlinul ar urmări să finalizeze cucerirea Donețkului până la 1 aprilie, un termen considerat însă nerealist atât de oficiali ucraineni, cât și de analiști militari internaționali, inclusiv de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). „Putin ne cere toată regiunea Donețk și, în paralel, declanșează lupte intense în Zaporojie. Mesajul este simplu: dacă nu cedați Donbasul, avansăm pe alt front. Alegeți ce vreți să apărați”, a explicat una dintre sursele apropiate discuțiilor de securitate.

UPDATE Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni.

UPDATE Volodimir Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”.

UPDATE Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu.

UPDATE Primarul Vitali Kliciko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii.

UPDATE  Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară.

UPDATE Anul 2025 a fost cel mai mortal pentru civilii ucraineni. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că a verificat că 2.514 civili au fost ucişi şi 12.142 răniţi în violențele legate de conflictul din Ucraina în 2025, aproape toți în atacurile ruseşti împotriva zonelor controlate de ucraineni, informează News.ro. Raportul ONU arată clar că niciun loc din Ucraina nu este sigur: peste o treime dintre civilii ucişi sau răniţi se aflau în zone îndepărtate de linia frontului când Rusia i-a atacat, notează Digi24.

UPDATE Potrivit canalelor de monitorizare și informațiilor apărute pe rețelele sociale, orașele Irpin, Bucea, Hostomel și Brovarî, din regiunea Kiev, au rămas aproape complet fără electricitate. DTEK, o companie energetică privată ucraineană, a declarat că atacul rusesc a avariat grav echipamentele de la una dintre centralele sale termice. Totodată, oficialii anunță sporuri la salarii pentru electricienii care intervin de urgență pentru a restabili rețelele.

UPDATE Sistemele Patriot ale Ucrainei nu pot intercepta rachetele Oreșnik din cauza limitărilor de depistare. Noile rachete Oreșnik ar putea fi interceptate doar cu sistemul de rachete SM-3, care sunt utilizate pe nave echipate cu sistemul Aegis, amplasate în România și Polonia, scrie Știripesurse.

UPDATE La Kiev, șeful administraţiei militare, Timur Tkacenko, a declarat că în capitala ucraineană a fost un atac scurt, dar intens, cu rachete. Ulterior, operatorul de rețea electrică din Ucraina, Ukrenergo, a declarat că la Kiev au fost impuse întreruperi de urgență ale curentului electric.

UPDATE Rușii modernizează dronele Shahed prin instalarea de MANPADS (sisteme portabile sol-aer în accepțiunea clasică) și antene pentru contramăsuri de război electronic, mărind sarcina utilă de luptă a dronelor la 90 kg. Ca răspuns, specialiștii ucraineni dezvoltă propriile contramăsuri pentru a neutraliza inamicul, scrie Digi24. 

UPDATE Ucraina a atacat trei platforme offshore din Marea Caspică aparținând LUKOIL, informează neftegaz.ru. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat acest lucru pe canalul său de Telegram. Instalațiile de foraj amplasate pe zăcămintele V. Filanovsky, Yu. Korchagin și V. Grayfer au fost din nou atacate. Lukoil nu a făcut încă niciun comentariu oficial. „Au fost înregistrate lovituri directe. Amploarea pagubelor este în curs de determinare”, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 11 ianuarie 2026.

UPDATE În Harkov, la 30 km de graniță, Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a declarat că rușii au lovit un terminal poștal de la periferia orașului, distrugând clădiri și declanșând mai multe incendii pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a declarat că patru persoane au murit în atac, iar alte șase persoane au fost rănite, scrie Hotnews.

UPDATE Canale Telegram specializate în urmărirea situației din Ucraina au raportat lansarea a aproximativ 20 de rachete balistice într-un interval de aproape o oră, pe timpul nopții. Sursele au descris acțiunea drept cel mai susținut atac asupra Ucrainei de la începutul anului. Forțele armate ale Ucrainei nu au oferit imediat detalii despre amploarea atacului, iar autoritățile rusești nu au emis comentarii legate de aceste lovituri.

UPDATE O intervenție militară americană în Groenlanda ar însemna sfârșitul NATO, a declarat comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, repetând opinia liderului danez Mette Frederiksen.

UPDATE Șeful armatei britanice a dezvăluit că Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a regatului în caz de război. De asemenea, britanicii nu au un plan privind mobilizarea cadrelor medicale în cazul unui conflict, iar armata nu deține fondurile necesare pentru achiziția de echipamente, informează Mediafax.

UPDATE Bulgaro-moldoveanul Victor Petrov, un politician pro-rus din Republica Moldova, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști: prezența lui Petrov pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova, scrie Ziarul de Iași.

UPDATE Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit o uzină de producție de drone din orașul rus Taganrog. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei informează că a fost lovită întreprinderea „Atlant Aero”, unde are loc ciclul complet de dezvoltare, asamblare și testare a dronelor de atac și recunoaștere de tip „Molnia”, precum și a componentelor pentru dronele „Orion”.

UPDATE În Ucraina se propune prelungirea stării de urgență și a mobilizării pentru încă 90 de zile — până în luna mai. Proiectul de lege corespunzător a fost înaintat Radei Supreme de către președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski. Acest lucru ar putea însemna că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia cel puțin în primul trimestru al anului 2026, scrie Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat o declarație provocatoare potrivit căreia locuitorii Groenlandei ar putea vota pentru aderarea la Rusia, în cazul în care președintele american Donald Trump nu acționează rapid pentru a asigura controlul asupra insulei, anunță Mediafax. Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale. Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă.

UPDATE Când Vladimir Putin a invadat Ucraina, le-a promis rușilor că „o va face din nou” – își va trimite forțele armate spre vest și vor obține o victorie, așa cum a făcut Uniunea Sovietică împotriva Germaniei. Astăzi, președintele rus și-a păstrat jumătate din această promisiune. Începând cu această săptămână, războiul pe care Putin spera cândva că îl va termina în doar trei zile s-a întins mai mult decât a durat lupta Moscovei împotriva naziștilor, scrie Politico.

UPDATE Propagandistul șef al lui Vladimir Putin a cerut duminică Rusiei să lanseze o „operațiune militară specială” împotriva Armeniei. Comparând situația din Erevan cu cea din Caracas într-un monolog virulent, Vladimir Soloviov a declarat: „Pentru noi, evoluțiile din Armenia sunt mult mai dureroase decât cele din Venezuela. Pierderea Armeniei este o problemă uriașă”, relatează Kyiv Post.

UPDATE La punctul de trecere a frontierei „Mămăliga”, grănicerii ucraineni au reținut un camion încărcat cu alcool, în care se încerca scoaterea ilegală a șapte persoane în Republica Moldova. Locuitori din Kiev, Hmelnițki și Hotin se ascundeau printre lăzi cu bere. Pentru serviciile sale, șoferul intenționa să primească între 6.000 și 13.000 de euro de la fiecare persoană — în urma percheziției cabinei au fost deja găsiți 34.000 de euro, notează presa din Ucraina.