13 ianuarie 2026, ora 16:50

Un oficial iranian a declarat marți, citat de Reuters, că aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv membri ai forțelor de ordine, și-au pierdut viața în timpul protestelor din Iran. Este pentru prima dată când autoritățile recunosc public amploarea victimelor provocate de represiunea puternică a celor două săptămâni de revoltă la nivel național.

Oficialul, care nu a fost identificat, a susținut că „teroriștii” ar fi responsabili pentru decesele atât ale protestatarilor, cât și ale membrilor personalului de securitate.

Imaginile apărute pe rețelele sociale au arătat cadavrele a zeci sau chiar sute de persoane, însă nici presa internațională, nici experții sau oficialii din afara Iranului nu au putut confirma un număr exact al victimelor.

Organizația iraniană HRANA, care monitorizează respectarea drepturilor omului, a anunțat luni că a confirmat moartea a cel puțin 646 de persoane, dintre care 505 protestatari și 133 membri ai forțelor de securitate.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a declarat marți că estimarea exactă rămâne dificilă, dar datele disponibile indică un număr de sute de morți.

Între timp, președintele SUA i-a convocat la Casa Albă pe secretarul de Stat, pe secretarul Apărării și pe șeful Statului Major pentru a discuta concluziile raportului. 

Mișcarea a izbucnit la Teheran pe 28 decembrie 2025, după ce comercianții au ieșit în stradă din cauza scumpirilor accelerate și a prăbușirii monedei naționale. Ulterior, protestele s-au extins rapid în numeroase orașe, ajungând în aproape 150 de localități din toate provinciile.

Pe fundalul crizei, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite sunt „gata să ajute” protestatarii „care aspiră la libertate”. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Iranul va riposta prin lovirea obiectivelor militare și a transportului maritim american în cazul unor atacuri ale SUA.

15 martie 2026, ora 14:15

Președintele american Donald Trump a afirmat, într-un interviu acordat NBC News, că nu este dispus să încheie momentan un acord care să pună capăt conflictului cu Iranul, deși țara ar fi arătat deschidere în acest sens. „Condițiile nu sunt încă favorabile”, a declarat liderul de la Casa Albă, fără a oferi detalii despre ce ar presupune acestea.

Trump a afirmat că atacurile SUA asupra Insulei Kharg au „distrus complet” majoritatea insulei și că s-ar putea să mai lovească „doar de dragul distracției”, transmite Digi24.

Când a fost întrebat care ar fi condiţiile unui potenţial acord pentru a pune capăt războiului, preşedintele a răspuns: „Nu vreau să vă spun asta”. Însă a fost de acord că un angajament din partea Iranului de a renunţa complet la orice ambiţii nucleare ar face parte din acesta.

„Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu vreau să îl închei pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a susţinut republicanul, adăugând că aceşti termeni vor trebui să fie „foarte solizi”.

Comentariile lui Trump vin după ce Reuters a relatat, pe surse, că administraţia Trump nu ia în calcul eforturi de a desfăşura negocieri pentru a pune capăt războiului.

Trump a schiţat, de asemenea, o perspectivă a modului în care ar putea arăta restul operaţiunii militare americane în Iran.

Preşedintele a declarat că „singura putere pe care o au (iranienii - n.r.) - şi este o putere care poate fi neutralizată relativ rapid - este aceea de a lansa o mină sau de a trage cu o rachetă cu rază relativ scurtă de acţiune. Dar când vom termina cu zona de coastă, nici acea putere nu o vor mai avea”, a dat el asigurări. 

Trump a adăugat: „Le-am distrus majoritatea rachetelor. Le-am distrus majoritatea dronelor. Le-am distrus, în mare parte, capacitatea de producţie a rachetelor şi dronelor. În două zile, (ţara) va fi complet decimată”.

Ostilitățile din Orientul Mijlociu au izbucnit după ce forțele SUA și ale Israel au lansat pe 28 februarie atacuri combinate împotriva Iran, ceea ce a determinat Teheranul să lanseze valuri de rachete și drone asupra mai multor țări din regiune.

De la începutul conflictului, Iranul a lansat peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone, deși cele mai recente informații sugerează că stocurile de arme ale Teheranului ar putea fi în scădere.

Conflictul a dus la creșterea prețurilor la petrol și gaze după ce Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz, o rută prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.