Planeta a înregistrat al treilea cel mai fierbinte an din istorie în 2025, prelungind un șir de temperaturi fără precedent, scrie AFP. În 2026 nu se așteaptă nicio ameliorare, au anunțat miercuri cercetători americani și monitori climatici ai Uniunii Europene.
Ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată, cu 2024 pe primul loc și 2023 pe al doilea, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE și Berkeley Earth, o organizație non-profit de cercetare din California. Pentru prima dată, temperaturile globale au depășit, în medie, 1,5°C față de perioada preindustrială în ultimii trei ani, a precizat Copernicus în raportul său anual.
„Vârful de încălzire observat între 2023-2025 a fost extrem și sugerează o accelerare a ritmului încălzirii Pământului”, a transmis Berkeley Earth într-un raport separat.
Temperaturile au fost cu 1,47°C peste nivelul preindustrial în 2025 - doar puțin mai scăzute decât în 2023 - după 1,6°C în 2024, potrivit monitorului climatic al UE. Aproximativ 770 de milioane de oameni au avut parte de cel mai călduros an din câte s-au înregistrat vreodată în locurile unde trăiesc. În același timp, nicăieri în lume nu a fost un an record de frig, potrivit Berkeley Earth.
Antarctica a avut cel mai cald an din istorie, iar în Arctica a fost al doilea cel mai fierbinte an, a precizat Copernicus. O analiză AFP a datelor Copernicus, publicată luna trecută, a arătat că Asia Centrală, regiunea Sahel și nordul Europei au avut în 2025 cel mai cald an din istorie.
Atât Berkeley, cât și Copernicus au avertizat că 2026 nu va întrerupe această tendință. Dacă fenomenul climatic El Niño apare anul acesta, „ar putea face din 2026 un alt an record”, a declarat pentru AFP Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Berkeley Earth a declarat că se așteaptă ca acest an să fie similar cu 2025, „cel mai probabil rezultat fiind aproximativ al patrulea cel mai cald an din 1850”.
Rapoartele apar în contextul în care eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, principalul motor al schimbărilor climatice, stagnează în țările dezvoltate. Emisiile au crescut în Statele Unite anul trecut, întrerupând doi ani consecutivi de scădere, deoarece iernile aspre și boom-ul inteligenței artificiale au alimentat cererea de energie, a declarat marți grupul de reflecție Rhodium Group. Ritmul reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră a încetinit inclusiv în Germania și Franța.
Acordul de la Paris din 2015 angajează omenirea să limiteze încălzirea globală la mult sub 2°C și să depună eforturi pentru a o menține la 1,5°C - un obiectiv pe termen lung despre care oamenii de știință spun că ar ajuta la evitarea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Șeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat în octombrie că depășirea pragului de 1,5°C este „inevitabilă”, însă lumea ar putea reduce durata acestei depășiri prin scăderea cât mai rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Copernicus a declarat că limita de 1,5°C „ar putea fi atinsă până la sfârșitul acestui deceniu - cu peste un deceniu mai devreme decât se prevăzuse”.
Însă eforturile de a limita încălzirea globală au primit o nouă lovitură săptămâna trecută, când președintele Donald Trump a anunțat că va retrage Statele Unite - al doilea cel mai mare poluator din lume după China - din tratatul climatic de bază al ONU.
