Aceeași sărbătoare, dar în zile diferite. Diferența dintre calendare nu ține doar de calcule astronomice. În timp ce unele state și biserici au ales să se adapteze schimbărilor, altele au păstrat reguli și tradiții vechi de secole. Iar în spațiul est-european, calendarul a devenit mai mult decât un instrument al timpului – a ajuns o linie de separare între tradiție, identitate și influență politică.
Viața este mai simplă atunci când folosim aceleași sisteme de măsură: litri pentru lichide, metri pentru lungime, grade Celsius pentru temperatură. Totuși, în unele țări se utilizează alte unități – de exemplu, în SUA distanțele se măsoară în mile, nu în kilometri. Astfel de diferențele își au originea în evoluția istorică a statelor.
„Prin dezvoltarea, folosirea unor astfel de unități ale lumii, deja a devenit adânc înrădăcinată și este extrem de scump să schimb un circuit economic. De pildă în Statele Unite să schimbi modul în care sunt calculate distanțele, tocmai reieșind din motive economice și educație”, a explicat pentru Alo, TV8, analistul Mihai Isac.
O situație aparte este legată de măsurarea timpului. În creștinismul ortodox există două sisteme calendaristice: în Moldova, Serbia sau Georgia, majoritatea bisericilor folosesc calendarul iulian (stil vechi), iar în România, Grecia sau Cipru este urmat calendarul gregorian (stil nou).
„Calendarul Iulian a început să fie folosit înainte de nașterea lui Isus Hristos și de-a lungul timpului datorită prezenței anilor bisecți în modul de a calcula timpul s-a născut această mare diferență”, spune analistul.
În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a corectat calendarul iulian, care acumulase erori ce deplasaseră echinocțiul de primăvară și făceau calculul Paștelui inexact. Îndreptarea a readus sărbătorile în acord cu ciclurile astronomice stabilite la Conciliul de la Niceea. În acest context, în lumea catolică, după 4 octombrie 1582 a urmat direct 15 octombrie. Pe lângă motivele religioase, au existat și unele civile.
„Până în secolul XVIII-XIX, o mare parte din îndatoririle populației erau calculate după numărul de zile. De pidlă, de ziua sfântului Gheorghe se plăteau o parte din impozite, de ziua sfântului Ilie erau plătite altă parte din impozite”, a punctat Mihai Isac.
România a trecut la calendarul gregorian în 1919, pe fondul unor rațiuni practice și administrative, inclusiv necesitatea sincronizării cu statele europene și eliminarea confuziilor generate de folosirea a două calendare diferite. O parte a populației a privit schimbarea ca o trădare a tradiției, iar în Basarabia reticența a fost amplificată și de alți factori.
„În regiunea Basarabia din România, reticența de a adopta calendarul îndreptat s-a datorit și propagandei dure făcute atât de forțele bolșevice, dar și din partea emigrației ruse albe”, mai spune analistul.
În Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei de la București, urmează calendarul gregorian, iar Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei de la Moscova, folosește calendarul iulian. Deși diferența nu afectează viața credincioșilor, aceasta poate fi folosită pentru divizarea societății, așa cum a exploatat Rusia trecerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene la stilul nou în 2023.
„Decizia de a trece la calendarul îndreptat și de-a sărbători Crăciunul pe 25 decembrie a fost luată de foarte multă lume ca un răspuns la procesul de reimperializare a politicii externe a Federației Ruse care instrumentează ortodoxia împotriva popoarelor vecine după cum vedem că s-a întâmplat și în Republica Moldova”, a conchis Mihai Isac.
În țara noastră, la fel ca în alte state din regiune, nimeni nu este pedepsit pentru credință, iar libertatea religioasă este garantată. Valoarea morală a unei persoane depinde de principiile individuale, nu de religie sau alte diferențe.
