15 ianuarie 2026, ora 10:16

Procurorul anticorupție Vitalie Codreanu, implicat în dosarul „Kuliok”, și Gheorghe Borș, procuror-șef interimar al Secției politici și management al proiectelor din Procuratura Generală, au trecut cu succes evaluarea externă. Rapoartele Comisiei de Evaluare au fost acceptate în ședința de astăzi a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Anterior, Codreanu a fost respins de două ori în cadrul evaluării Comisiei Pre-Vetting. Plenul a formulat trei puncte de dubiu referitoare la acuzator, inclusiv nedeclararea conturilor bancare deținute, calitatea de beneficiar activ a două automobile înregistrate pe numele tatălui său și posibile încălcări ale legii privind deținerea armelor.

„Potrivit informațiilor, Comisia a constatat un cont bancar deschis în România, deschis pe numele său pentru a primi alocația de stat pentru copiii minori, care nu a fost declarat. Prin urmare a constatat că nici un alt cont deținut de el sau soția sa, în total 10, nu au fost declarate de acesta”, se arată în raport.

Totuși, scăparea a fost explicată printr-o eroare tehnică, întrucât sumele din conturi au fost incluse la rubrica venituri.

În cazul armelor moștenite de la tatăl său, Comisia a constatat încălcarea legii care prevede depunerea acestora la cea mai apropiată secție de poliție în termen de 15 zile de la deces, în cazul în care moștenitorul nu deține permisul de armă. 

Procurorul a explicat că armele nu se aflau în domiciliul său, ci într-o altă casă, scrisă pe sora sa, care nu a reușit să găsească cheia seifului. Totuși, Comisia a concluzionat că încălcarea nu este suficient de gravă pentru a afecta evaluarea.

Anterior, Vitalie Codreanu a participat la concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), însă nu a trecut evaluarea integrității. Totuși, pe 1 august, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația sa, alături de cele ale altor 20 de candidați pentru funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor, dispunând o reevaluare. Codreanu a eșuat din nou la evaluarea reluată, iar de data aceasta, CSJ a respins cererea sa de contestare.

Vitalie Codreanu a fost numit procuror în 2011, în cadrul Secției de conducere a urmăririi penale din structurile centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Vamal al Procuraturii Generale. Din iulie 2016, el activează ca procuror anticorupție.

În cazul lui Gheorghe Borș, Comisia nu a identificat nicio problemă care să ridice semne de întrebare. Subiectul a clarificat toate întrebările în cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri legate de două aspecte: achiziționarea a două vehicule la prețuri reduse și diferența de 86.234 de lei între cheltuieli și venituri pentru perioada 2013-2016.

Gheorghe Borș activează în sistemul procuraturii din 1998, când a fost numit procuror la Procuratura Hîncești. În prezent, el este procuror-șef interimar al Secției politici și management al proiectelor din cadrul Procuraturii Generale, funcție pe care o deține din 2017.

Rapoartele au fost acceptate în unanimitate și pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.

14 ianuarie 2026, ora 17:36

Curtea de Apel Centru a reluat pe 14 ianuarie examinarea cazului Evgheniei Guțul, bașcana Găgăuziei, după o pauză de două luni. Avocata acesteia, Natalia Bayram, a cerut înlocuirea întregului complet de judecători, afirmând că acesta a fost constituit ilegal, și reluarea procesului de la început.

De asemenea, avocatul Constantin Bria, care o reprezintă pe Svetlana Popan, o altă fostă angajată a Partidului Șor condamnată în același dosar, a cerut recuzarea președintelui completului de judecată, Eugen Beșelea, susținând că acesta a examinat și cazul altui fost membru al Partidului Șor, pe care l-a condamnat, transmite Europa Liberă.

Totodată, Sergiu Moraru, un alt avocat al lui Guțul, a solicitat ca dosarul bașcanei să fie conexat cu cel al fostei vicepreședinte a Partidului Șor, Marina Tauber, care a fost condamnată pe 30 septembrie 2025 la 7 ani și jumătate de închisoare pentru acceptarea finanțării ilegale a formațiunii și a fost dată în căutare.

Avocatul susține că dosarele sunt „identice de la volumul 1 până la volumul 60” și se află în aceeași etapă de examinare. Cu toate acestea, judecătorii au respins cererea, explicând că dosarul Guțul a ajuns la Curtea de Apel înaintea celui al lui Tauber.

În ceea ce privește cererile de recuzare a judecătorilor depuse de apărare, acestea vor fi examinate separat de dosarul de bază, la Curtea de Apel.

Procesul lui Guțul și Popan se află în faza examinării probelor apărării, după ce acuzarea și-a prezentat deja probele. În ședința din 14 ianuarie, avocații au cerut ca probele acuzării să fie examinate cu mai multă atenție, susținând că acest lucru ar putea ajuta la demonstrarea nevinovăției lui Guțul.

Președintele completului de judecată i-a acordat procuroarei Cristina Gladcov timp suplimentar pentru a analiza cererea apărării. Totuși, procuroarea le-a spus jurnaliștilor după ședința de judecată că nu consideră necesară reexaminarea probelor, sugerând că avocații ar dori să întârzie procesul.

În același timp, apărarea a solicitat și a obținut aprobare pentru a cere o verificare din partea Curții Constituționale privind conformitatea cu Constituția a articolului penal pe baza căruia Guțul a fost condamnată.

„Guțul este condamnată pe motiv că, fiind un simplu membru al partidului, ar fi acceptat ca partidul să fie finanțat de un grup criminal organizat. Acesta este paradoxul – nu este clar cine în cadrul unui partid poate accepta finanțări”, a declarat avocatul Sergiu Moraru pentru jurnaliști.

Adresarea la Curtea Constituțională înseamnă, practic, suspendarea dezbaterilor judiciare până la luarea unei decizii din partea instanței constituționale.

Examinarea apelului a fost întreruptă pe 4 noiembrie, după ce o membră a completului de judecată, Olga Cojocaru, a fost suspendată din funcție pentru nerespectarea procedurii de evaluare a integrității etice și financiare. Cojocaru a fost concediată prin decizia Curții Supreme de Justiție pe 6 ianuarie.

În locul lui Cojocaru, judecătorul Andrei Cazaci a fost adus temporar la Curtea de Apel pe 18 noiembrie 2025, de la Judecătoria Chișinău, pentru a continua procesul lui Guțul și Popan. Un alt judecător, Vitalie Budeci, care nu a promovat vettingul, a rămas în completul de judecată, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a dispus ca acesta să fie evaluat din nou.

TV8.md amintește că pe 5 august, bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Svetlana Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii, ar urma să stea 6 ani după gratii.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a mai dispus confiscarea a peste 40 milioane din lei din contul lui Guțul și a circa 9,7 milioane de lei de la Popan.

Ambele inculpate au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani. Sechestrul aplicat asupra bunurilor acestora a fost menținut. 

De asemenea, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.

Evghenia Guțul a calificat decizia drept o „răzbunare politică”.