15 ianuarie 2026, ora 17:43

Cadavrul lui Vladislav Baumgertner, fostul director general al companiei ruse Uralkali, a fost descoperit miercuri în Cipru. Dispariția sa a fost anunțată cu o zi înainte de moartea unui diplomat rus la ambasada locală.

Cadavrul a fost descoperit într-o zonă de coastă greu accesibilă, pe țărmul de sud al insulei, între satele Pissouri și Avdimo. Căutările, care au început pe 10 ianuarie, au implicat utilizarea dronelor pentru a inspecta stâncile de pe coastă, iar operațiunea a fost îngreunată de condițiile meteorologice de iarnă și vânturile puternice, transmite Current Time.

Baumgertner a dispărut pe 8 ianuarie. Fostul șef al Uralkali era un pasionat de alpinism și ar fi „decis să înfrunte o nouă rută dificilă”, într-o perioadă când vântul era puternic pe insulă. „Atât cercul apropiat al lui Vladislav, cât și poliția locală considerau că principala versiune este un accident, posibil legat de o tentativă nereușită de a parcurge traseul ales de Baumgertner”, relatează o sursă apropiată anchetei..

În ziua dispariției, pe insulă a fost găsit mort un angajat al ambasadei Rusiei. Acesta era un criptograf al misiunii diplomatice ruse, cu legături cu serviciile de securitate. Cauza morții sale a fost asfixia provocată de spânzurare, a anunțat poliția cipriotă pentru publicația.

În aceași zi, pe Cipru a izbucnit și un scandal de corupție: pe rețelele sociale a apărut o înregistrare video realizată cu o cameră ascunsă a unei întâlniri între oficiali de rang înalt, în care aceștia discutau scheme de corupție, inclusiv ajutor pentru ruși în a ocoli sancțiunile UE. Acest lucru a dus la demisia șefului administrației președintelui Ciprului, Haralambos Haralambus.

Vladislav Baumgertner a fost director general al companiei Uralkali în perioadele 2005-2010 și 2011-2013. În august 2013, a fost arestat în Belarus sub acuzația de abuz de putere, iar în noiembrie același an a fost extrădat în Rusia și eliberat.

Cazul decesului acestuia nu este izolat. În ultima perioadă, aproape săptămânal, câte un oligarh rus moare în condiții suspecte. De la începutul războiului împotriva Ucrainei, mai mulți oficiali de rang înalt și directori ai companiilor de stat sau din sectorul energetic au decedat în circumstanțe neclare. Autoritățile ruse au calificat majoritatea acestor cazuri drept accidente sau sinucideri, fără a face publice alte detalii. 

15 ianuarie 2026, ora 20:10

Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda cu 700 de miliarde de dolari. Liderul american a declarat că este este gata să anexeze insula „cu orice preț”, susținând că Danemarca nu poate face față amenințării Rusiei și Chinei. Autoritățile daneze au anunțat că vor întări prezența militară pe insulă, iar Franța s-a oferit să participe la exercițiile militare comune organizate de statul danez pe insulă. Experții în politică externă consideră că inițiativa reprezintă un „test” pentru relațiile transatlantice, iar pentru Groenlanda poate fi o oportunitate de a avansa spre independență.

„Problema este că Danemarca nu poate face absolut nimic dacă Rusia sau China vrea să ocupe Groenlanda. Dar noi putem face totul, ați aflat asta săptămâna trecută cu Venezuela. Putem face totul în legătură cu astfel de lucruri - nu se va întâmpla. Nu mă pot baza pe Danemarca pentru a se apăra singuri. Avem nevoie de ea pentru securitatea națională, și asta include și Europa. Și am vorbit, după cum știți, cu Mark Rutte, șeful NATO. Și el vrea cu adevărat să vadă să se întâmple ceva.” 

Statele Unite ar putea plăti până la 700 de miliarde de dolari pentru achiziționarea Groenlandei, iar secretarul de stat Marco Rubio a fost deja însărcinat cu pregătirea unei oferte, prezentată de Casa Albă drept o „prioritate absolută” pentru președintele Donald Trump. 

Conform presei americane, valoarea insulei, estimată de cercetători și foști oficiali americani, depășește jumătate din bugetul anual al Pentagonului. Ministrul de externe danez a calificat intențiile lui Trump drept „complet inutile”.

„Există un dialog în cadrul NATO și vrem să îl intensificăm și, sperăm, acest lucru ar putea să răspundă, într-o oarecare măsură, și preocupărilor președintelui. Dar nu spun că acum totul este rezolvat, nu este rezolvat. Nu am reușit, dar, sincer vorbind, nu credeam că ar fi realizabil. Nu am reușit să schimbăm poziția americană. Este clar că președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda. Am subliniat foarte, foarte clar că acest lucru nu este în interesul regatului.”

Reacții au venit și din Europa. Președintele Emmanuel Macron a convocat astăzi, la Paris, o ședință de urgență a cabinetului de apărare pentru a discuta despre intențiile președintelui american.

„La cererea Danemarcei, am decis ca Franța să participe la exercițiile comune organizate de Danemarca în Groenlanda. Primele forțe militare franceze sunt deja în drum. Altele vor urma”, a scris Macron pe X. 

„ Groenlanda este un test pentru relațiile transatlantice. Decizia Franței și a Germaniei, dar și a altor state de a participa la desfășurarea unei misiuni comune în Groenlanda este o dovadă a unității de decizie europene. Dar, în același timp, tot ceea ce se întâmplă în regiune trebuie privit prin prisma anului electoral american 2026, având în vedere că în noiembrie vom avea alegeri importante în Statele Unite, președintele Trump dorește să prezinte orice succes de politică externă în fața electoratului american, având în vedere importanța acestor alegeri pentru Senat și Camera Reprezentanților”, a menționat ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen.

Expertul în politică externă Mihai Isac spune că oferta de cumpărare a Groenlandei reprezintă o declarație populistă, iar presiunile Washingtonului ar putea stimula mișcări pentru independența insulei.