15 ianuarie 2026, ora 14:47

Dosarul șoferului de troleibuz, care ar fi lovit mortal o femeie în sectorul Botanica din Chișinău, a fost trimis în judecată. Informația a fost confirmată pentru TV8 de purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru. Inculpatul riscă până la 7 ani de închisoare și ar putea rămâne fără permisul de conducere.

Potrivit procurorilor, șoferul ar fi încălcat Regulamentul circulației rutiere, manifestând neatenție la trafic, iar în rezultat a lovit pietonul care traversa strada neregulamentar. Conform concluziilor expertizei judiciare, conducătorul troleibuzului putea evita impactul, frânând.

Într-o postare pe Facebook, avocatul șoferului, Andrei Domenco, susține că dosarul a ajuns în instanță „în pofida unor serioase semne de întrebare: „Procurorul de la bun început și-a exprimat indirect poziția unilaterală de examinare a cauzei cu idea prestabilită că șoferul este vinovat”.

Totodată, apărătorul contestă concluziile expertizei autotehnice, despre care spune că ar fi fost realizată în grabă și că s-ar baza pe calcule greșite și pe date neverificate prin probele existente. Avocatul mai afirmă că viteza pietonului nu ar fi fost stabilită în baza imaginilor video, deși existau înregistrări, și că ar fi fost folosite valori orientative:

„Un dosar în care ofițerul de urmărire penală concluzionează că șoferul nu ar fi frânat, pentru că nu au fost identificate urme de frânare pe asfalt. Adică, în logica anchetei, dacă nu există urme de cauciuc pe carosabil, înseamnă automat că nu a existat frânare. Orice șofer știe cât de eronată este această abordare.

O situație în care apărării i se reproșează că nu ar fi contestat exactitatea măsurărilor imediat la fața locului, deși șoferul nu este expert tehnic și nu are cum să verifice pe moment corectitudinea unor calcule topografice sau schițe tehnice. Practic ni se sugerează existența unui „drept de decădere” inexistent în Codul de procedură penală”.

Tot el susține că apărării i-ar fi fost respinse cererile privind efectuarea unei expertize complexe, care să includă și analiză video-tehnică.

„Nimeni nu contestă durerea prin care trec rudele persoanei decedate și nimeni nu încearcă să paseze responsabilitatea sau să minimalizeze tragedia produsă. Este un eveniment grav și extrem de dureros pentru toți cei implicați. Însă, oricât de puternice ar fi emoțiile, soarta unei cauze penale trebuie decisă pe bază de probe obiective și analiză juridică, nu pe percepții sau presiune emoțională”, a punctat Andrei Domenco.

Am solicitat Procuraturii o reacție la declarațiile avocatului, iar purtătoarea de cuvânt ne-a spus că poziția instituției este reflectată în comunicatul publicat pe Facebook.

TV8.md amintește că accidentul s-a produs pe 31 mai 2025, pe bd. Decebal din Chișinău. Șoferul troleibuzului de pe ruta nr. 8 nu avea înregistrate alte abateri sau încălcări la locul de muncă, a precizat atunci Regia Transport Electric.

15 ianuarie 2026, ora 18:47

Regulile de igienă pentru instituțiile medicale din Republica Moldova se schimbă pentru prima dată din 2010. Noul regulament permite amplasarea unor unități medicale în blocuri de locuințe, dar doar cu acces separat pentru pacienți și personal. În astfel de imobile vor fi interzise clinicile de psihiatrie, cele pentru tratarea dependențelor și cele care consultă pacienți cu boli infecțioase.

Potrivit proiectului aprobat recent de Guvern, noul Regulament „înlocuiește reguli vechi, aprobate în anul 2010, care nu mai corespund realităților din sistemul de sănătate și standardelor actuale de prevenire a infecțiilor”.

„Accentul este pus pe cerințe clare de amplasare, organizare și funcționare, autorizare sanitară și exploatare a edificiilor medicale, astfel încât serviciile medicale să fie prestate în condiții sigure atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical”, a declarat ministrul Sănătății, Emil Ceban.

Regulamentul prevede că unitățile medicale pot fi amplasate atât în spații publice, cât și în clădiri rezidențiale, însă activitățile din clădirile de locuințe sunt reglementate mai strict. Totuși, sunt permise deschiderea de laboratoare, clinici stomatologice, unități de investigații diagnostice, centre de reabilitare și alte specialități cu risc scăzut, cu condiția ca accesul să fie separat pentru pacienți și personalul medical.

În incinta unităților medicale nu sunt permise activități cu alt scop social, cu excepția vânzării de produse de igienă personală, presă și alimente în ambalajul original. Farmaciile, cantinele și bancomatele trebuie amplasate în afara acestor spații.

Documentul stabilește și condiții pentru unitățile medicale din cadrul întreprinderilor industriale, gări, aeroporturi, școli sau edificii sportive. Acestea vor putea acorda asistență doar persoanelor legate de instituțiile respective.

De asemenea, spitalele trebuie să dispună de curți interioare care să contribuie la confortul psiho-emoțional al pacienților, în special pentru secțiile de recuperare, pediatrie și psihiatrie.

Un alt aspect al regulamentului este întărirea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, prin separarea fluxurilor de pacienți, împărțirea spațiilor cu risc epidemiologic în zone distincte, implementarea unor cerințe moderne de ventilație și microclimat, precum și stabilirea unor reguli clare pentru curățenie, dezinfecție și gestionarea deșeurilor medicale.

În plus, regulamentul impune asigurarea accesului la apă potabilă, surse de rezervă pentru apă și electricitate, condiții adecvate de iluminat și dotare, precum și reglementări pentru alimentația pacienților internați.

Noile standarde vor intra în vigoare la o lună după publicarea deciziei în Monitorul Oficial.