Cazurile de rabie au crescut de 2,5 ori în 2025 față de 2024. Anul trecut, 3.104 persoane din Chișinău au solicitat asistență antirabică, 70% dintre ele fiind mușcate de animale necunoscute, în special câini.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, anul trecut au fost înregistrate 46 de cazuri de rabie în 18 teritorii administrative. Cele mai multe cazuri au fost raportate în raioanele Hîncești (10), Ungheni, Ialoveni, Dubăsari și Camenca (câte 4), iar în Nisporeni au fost 3 cazuri.
Printre animalele domestice, câinii (15) și bovinele (16) au fost cele mai afectate. În rândul animalelor sălbatice, din cele 10 cazuri, 8 au fost confirmate la vulpi, care reprezintă principala sursă de infecție în mediul natural.
„Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează că, în prezent, se înregistrează o tendință nefavorabilă a situației epizootice la rabie și recomandă autorităților responsabile consolidarea acțiunilor intersectoriale pentru a preveni și limita răspândirea virusului. Prezența animalelor fără stăpân în localități constituie un factor de dezechilibru epidemiologic și epizootic, favorizând circulația virusului rabic în mediul comunitar și creșterea riscului de apariţie a cazurilor de rabie umană”, se arată în comunicatul ANSP.
Rabia este o boală transmisibilă între animale și oameni, care se răspândește prin saliva animalelor infectate, de obicei prin mușcături sau zgârieturi. Perioada de incubație poate dura între 10 și 14 zile sau mai mult.
Boala începe cu simptome precum dureri, mâncărimi, furnicături la locul mușcăturii, febră, dureri de cap, pierderea apetitului, greață, excitabilitate, insomnie, și, în unele cazuri, tristețe, halucinații și fotofobie (frică de lumină).
Persoanele expuse riscului de a contacta rabia sunt cele care încearcă să prindă animale sălbatice bolnave, precum vulpi, veverițe sau dihori, dar și cele agresate de animale sălbatice sau domestice infectate, care nu au luat măsuri de prevenire și tratament ulterior.
De asemenea, riscul există și pentru persoanele care acordă ajutor animalelor bolnave fără instruire adecvată, precum și pentru cei care colectează și transportă cadavrele sau organele animalelor posibile purtătoare de rabie, activitate care trebuie realizată doar de specialiști veterinari autorizați.
„Această situație necesită vigilență din partea populației și întreprinderea unor măsuri urgente de către serviciile specializate – autoritățile publice locale și serviciile sanitar-veterinare din teritorii, pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân și prevenirea cazurilor de rabie la animale”, avertizează autoritățile.
Rabia nu poate fi tratată, dar există măsuri eficiente de prevenire. Serviciile de vaccinare curativ-profilactică sunt gratuite, iar administrarea la timp a tratamentului cu preparate antirabice poate salva viața persoanelor expuse.
În cazul în care o persoană este mușcată de un animal, rana trebuie spălată bine cu apă curgătoare și săpun, iar apoi tratată cu tinctură de iod pentru a elimina virusul rabic. Este esențial ca persoana afectată să se adreseze imediat unui medic pentru a primi tratamentul adecvat.
Pentru a preveni riscurile de rabie, stăpânii de animale de companie și de fermă trebuie să asigure vaccinarea acestora conform recomandărilor medicului veterinar. Dacă apar semne de boală sau comportamente suspecte, este obligatorie consultarea unui veterinar și izolarea animalului.
