Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu a fost niciodată și nici nu va fi un obstacol în calea păcii, răspunzând astfel la declaraţia președintelui american, Donald Trump, potrivit căreia Kievul şi nu Moscova ar împiedica semnarea unui potențial acord de pace. Totodată, la inițiativa prim-ministrului ucrainean, Iulia Sviridenko, Kievul convoacă o reuniune „Energy Rammstein”, din cauza situației grave din sectorul energetic.

Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desființa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece, şi pentru a-l înlocui cu un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace menit să pună capăt invaziei Rusiei, scrie FT. Totodată, Vladimir Putin dă semnalul că ar fi gata să restabilească relațiile cu Europa, dar are și condiții.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi, 15 ianuarie, la Kiev, cu Valerii Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei la Londra. Este prima lor întâlnire publică la Kiev de la demisia generalului din funcția de comandant-șef, în februarie 2024. Vizita lui Zalujnîi la Kiev nu a fost anunțată în prealabil, nici întâlnirea sa cu Zelenski. Motivul vizitei nu a fost dezvăluit.Anterior, jurnaliștii au aflat că generalul plănuiește să demisioneze din funcția de ambasador al Ucrainei în Marea Britanie. „M-am întâlnit cu Valerii Zalujnîi. I-am mulțumit pentru munca sa ca parte a echipei Ucrainei și am subliniat că este important să apăram împreună independența Ucrainei, interesele noastre naționale și poporul nostru. Am discutat despre sarcini diplomatice relevante în prezent, care ne pot întări pe toți – Ucraina și reziliența noastră. Slavă Ucrainei!”, a transmis Zelenski pe X, scrie Adevărul.

UPDATE Rusia a bombardat Ucraina în mod sistematic în încercarea de a distruge infrastructura sa energetică și de a cufunda țara în beznă în lunile friguroase de iarnă. Începând de săptămâna trecută, orașul rusesc Belgorod, din apropiere de graniță, se confruntă cu o situație similară, după ce atacurile ucrainene au întrerupt alimentarea cu energie și apă curentă pentru sute de mii de locuitori, scrie Digi24.

UPDATE Din cauza situației grave din sectorul energetic ucrainean survenită în urma atacurilor rusești, autoritățile țării cooperează activ cu partenerii săi internaționali pentru a sprijini sectorul energetic, a anunțat ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha. „În această săptămână, am primit deja un pachet important de 200 de milioane de dolari din Norvegia pentru achiziționarea de gaze și echipamente. Le mulțumim norvegienilor. Așteptăm noi pachete bilaterale de sprijin energetic de la alți parteneri în viitorul apropiat. Mâine vom oferi noi informaţii pe această temă”, a scris ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, pe Facebook, scrie Rador.

UPDATE Putin s-a plâns că situația pe arena internațională „degenerează din ce în ce mai mult”. Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că reglementarea războiului din Ucraina trebuie realizată cât mai curând posibil. Totuși, el a adăugat că Moscova „va continua să își atingă obiectivele în mod consecvent”. Cuvintele sale sunt citate de presa rusă, scrie Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Rusia este pregătită să restabilească relațiile diplomatice cu Europa la nivelurile de dinainte de război, a declarat joi, 15 ianuarie, președintele Vladimir Putin. Acestea sunt la un nivel minim istoric în urma invaziei la scară largă a Ucrainei.

UPDATE O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete, scrie Mediafax.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută 76 de drone, iar apărarea aeriană a distrus sau bruiat 53. 19 drone au lovit în nouă locuri, au anunțat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE O dronă a lovit noaptea trecută un bloc înalt din orașul rus Riazan, la 180 km sud-est de Moscova. Oficialii ruși au declarat că nu au existat victime, în timp ce locuitorii au relatat că au auzit explozii în timpul nopții. Se pare că o rafinărie locală de petrol a fost ținta atacurilor, scrie Kiev Independent. Potrivit canalului de Telegram al opoziției ruse Astra, drona a lovit în preajma etajului 18 al unei clădiri din complexul rezidențial Otkritie. Autoritățile locale nu au comentat incidentul, iar amploarea pagubelor rămâne neclară, notează Spotmedia.

UPDATE Directorul Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a mers joi la Kiev pentru discuții la nivel înalt, au declarat două surse familiarizate cu subiectul, în contextul în care Ucraina se pregătește să marcheze a patra aniversare a invaziei rusești din 24 februarie. Directorul general al FMI s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu prim-ministrul Iuliia Svîrîdenko și cu șeful băncii centrale Andrii Pyshnyi, anunță Reuters.

UPDATE Președintele ceh Petr Pavel a sosit astăzi la Kiev pentru discuții cu omologul său, Volodimir Zelenski, în contextul în care Ucraina se confruntă cu o criză energetică, anunță Kiev Independent. Pavel și Zelenski vor discuta despre modalități "de a avansa parteneriatul nostru strategic, cooperarea în domeniul apărării și eforturile de pace", a declarat ministrul de Externe Andrii Sîbiha, care l-a întâmpinat pe Pavel la sosirea sa.

UPDATE Ministerul rus al Apărării susține că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 106 drone ucrainene în timpul nopții. Cele mai multe - 44 - au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod. Potrivit ministerului, 22 de drone au fost distruse deasupra regiunii Riazan. De asemenea, apărarea aeriană rusă a interceptat 11 drone în regiunea Rostov, 11 în Voronej, câte 4 în Tula și în Volgograd și câte una în Oriol, Lipețk și Crimeea, scrie Spotmedia.

UPDATE Forţele ruse au distrus o mare centrală electrică din Harkov, relatează The Guardian. Primarul din Harkov, Igor Terehov, a declarat pe Telegram că echipele de urgenţă lucrează non-stop, dar nu a specificat ce tip de instalaţie a fost lovită. Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a declarat că oficialii evaluează amploarea pagubelor, scrie Spotmedia.

UPDATE Guvernul britanic a anunțat că va acorda o sumă suplimentară de 20 de milioane de lire sterline pentru a ajuta Ucraina să-şi repare și protejeze infrastructura energetică deteriorată, pe fondul temperaturilor scăzute și al atacurilor rusești care lasă sute de mii de oameni fără încălzire și electricitate. Banii vor fi folosiți pentru repararea instalațiilor avariate, consolidarea protecției activelor energetice și stimularea generării de energie, asigurând electricitatea și încălzirea locuințelor, spitalelor și școlilor în condiții de iarnă "extrem de dificile".

UPDATE Rușii au atacat instalații de infrastructură critică din raionul Korosten. În urma atacului, a izbucnit un incendiu care a fost stins prompt de către pompieri și nu s-au înregistrat victime. La fața locului au intervenit geniști și chimiști de la Serviciul de Urgență al Ucrainei, scrie Spotmedia.

UPDATE Comisia Europeană pregătește un plan de „primire timpurie” a Ucrainei în Uniunea Europeană, care ar urma să îi fie propus președintelui Volodimir Zelenski în schimbul acceptării cedării unor teritorii ucrainene către Rusia, ca parte a unui eventual acord de pace, relatează Financial Times.

UPDATE Justiția rusă a condamnat un moldovean la 11 ani de pușcărie pentru colaborare cu armata ucraineană. Mai exact, bărbatul de 33 de ani, din raionul Cahul, a fost găsit vinovat de contrabandă cu armament, muniții și tehnologii. Și, în timp ce Ministerul de Externe abia verifică informațiile, TV8 a luat legătură cu concubina lui Gheorghe Maroglo. Aceasta crede că iubitul ei, care transporta pasageri și colete de la Chișinău spre Moscova, este victima unei înscenări.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că Franţa asigură în prezent aproximativ două treimi din volumul de informaţii secrete utilizate de Ucraina în războiul cu Rusia, afirmând că, în urmă cu un an, Kievul era „covârșitor dependent” de sprijinul informativ al Statelor Unite.

UPDATE Veniturile din petrol și gaze rusești au atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Din cauza sancțiunilor, a scăderii prețurilor petrolului și a unei creșteri prost programate a valorii rublei, Rusia a înregistrat o scădere a veniturilor din industria sa de gaze și petrol la cel mai mic nivel din ultima jumătate de deceniu, arată Kiev Post. Veniturile din vânzările Moscovei în acest sector au scăzut cu 24% în 2025, cel mai mic nivel din 2020, după decizia Europei de a renunța treptat la combustibili fosili din Rusia. Însă lovitura cea mai grea a fost scăderea prețului petrolului. Costul țițeiului, în general, a scăzut cu peste 18% în 2025, cea mai abruptă scădere anuală de la pandemie. Al treilea factor care a "topit" veniturile Moscovei a fost aprecierea monedei - rubla a câștigat 45% față de dolarul american în 2025, iar atunci când moneda e scumpă, se vând mai puține produse la nivel internațional, scrie Spotmedia.

UPDATE Polonia a probat transferul a nouă aeronave MIG-29, din era sovietică, spre Ucraina, potrivit declarațiilor date, joi, de ministrul adjunct al Apărării, Pawel Zalewski, relatează Mediafax. Ministrul adjunct al Apărării din Polonia a precizat că așteaptă un răspuns din partea Ministerului ucrainean al Apărării pentru ca discuțiile privind transferul să poată continua.

UPDATE O schemă de scoatere ilegală din Ucraina a bărbaților supuși mobilizării militare, cu destinația România, a fost descoperită de Serviciul de Securitate al Ucrainei și poliția din Kiev. Pentru suma de 10.000 de dolari, recruții erau transportați până în apropierea frontierei, de unde urmau să treacă pe jos în România, într-un context marcat de presiuni sociale și riscuri crescute la graniță.

UPDATE Marea Britanie nu susține propunerea liderilor Franței și Italiei de a începe discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin pe tema Ucrainei, a declarat secretarul britanic de Externe, Yvette Cooper.

UPDATE Lituania a acuzat, vineri, că serviciul de informații militare GRU al Rusiei a orchestrat tentative de incendiu la o fabrică care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, relatează Reuters. Autoritățile lituaniene au mai afirmat faptul că Grupul care a coordonat atacul era format din cetățeni columbieni și cubanezi care locuiau în Rusia și care au încercat să comită atacuri similare cu incendii în Polonia, România și Cehia, a declarat Briginas.

UPDATE Un consilier al administrației ruse a avertizat că Moscova ar putea lansa o lovitură nucleară asupra Germaniei sau Marii Britanii în următorii unu ‑doi ani pentru a „pedepsi” Europa, întrucât continuă să ajute Ucraina, scrie Adevărul. „Alegerea mea ar fi Marea Britanie și Germania”, a spus Serghei Karaganov într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, răspunzând la întrebarea privind țările care ar putea deveni ținta unui atac nuclear al Federației Ruse, scrie Moscow Times.

UPDATE Un ucrainean care s-a refugiat în anul 2022 în Elveția, în cantonul Vaud, unde a aplicat pentru ajutoare de stat oferite pentru refugiați ucraineni, a fost obligat acum de instanță să restituie suma de 67.000 de franci elvețieni (aproximativ 72.000 de euro), după ce s-a aflat că el era, de fapt, bogat, că deținea un autoturism de lux marca Porsche și că mergea frecvent în vacanțe costisitoare prin toată Europa. Cei care au fugit din Ucraina și au ajuns în Elveția trebuie să îndeplinească condiții stricte pentru a primi ajutor social. De exemplu, automobilul este considerat parte a averii. Bărbatul de 40 de ani a ajuns în vara anului 2022 în cantonul Vaud și a primit ajutor social, ascunzând situația lui financiară, potrivit 24 Heures.

UPDATE Berlinul se îndoiește de capacitatea UE de a rezista avansului partidelor naționaliste și atacurilor administrației Trump. Acest scepticism, fără precedent în Germania, alimentează temerea că ar putea fi vorba despre o vulnerabilitate de durată, chiar despre o marginalizare progresivă a Europei, așa cum există ea astăzi, scrie corespondenta din Germania a ziarului „Le Monde”.