19 ianuarie 2026, ora 12:10

Președinta Maia Sandu îl primește la Chișinău pe președintele Albaniei, Bajram Begaj, în prima vizită a unui șef de stat din Tirana în ultimii peste 20 de ani. În cadrul unei conferințe de presă, cei doi lideri au menționat că au discutat despre colaborarea fructuoasă dintre cele două țări, noi oportunități de cooperare și au reafirmat angajamentul comun față de integrarea europeană.

„Mă bucur să vedem azi, aici, într-o vizită cu semnificație specială pentru relațiile dintre Republica Moldova și Albania. Prima vizită la nivel prezidențial din ultimii 20 de ani marchează dorința noastră comună de a da un nou impuls cooperării bilaterale. (...) Republica Moldova și Albania sunt două state europene care merg pe același drum (...) 2 țări unite de același viitor și de convingerea că viitorul nostru e în Uniunea Europeană”, a declarat Sandu.

„Am apreciat relațiile pe care le avem între Republica Moldova și Albania. Noi am apreciat, de asemenea, cooperarea dintre țările noastre în contextul diferitor organizații internaționale. Relațiile noastre sunt caracterizate de încredere reciprocă, fără niciun fel de probleme nesoluționate”, a subliniat la rândul său omologul albanez.

Cei doi șefi de stat au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniile turismului, economiei, agriculturii, culturii și cooperării sociale, și au reconfirmat angajamentul ferm față de parcursul european al ambelor țări.

De asemenea, a fost abordat și aspectul geopolitic și de securitate: „Trăim într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne marchează pe toți (...) Apartenența la UE pentru state mici e o formă de protecție (...) Extinderea UE este o investiție strategică pentru siguranța întregului continent (...) Moldova și Albania vor aduce societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor UE și care au experiența unor transformări dificile, dar necesare (...) În astfel de vremuri, niciun stat nu poate face față singur în fața acestor amenințări”, a punctat Sandu.

„Vă felicit pentru preluarea președinției Consiliului Europei până în luna mai. Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul dorinței Kosovo de a deveni membră în Consiliul Europei. Apreciem contribuția Republicii Moldova la asigurarea securității Albaniei, inclusiv prin trupele dislocate în Kosovo. Sperăm că veți reconsidera problema recunoașterii independenței Kosovo. Albania felicită Republica Moldova pentru angajamentul față de valorile democratice”, a menționat șeful de la Tirana.

La final, președintele Albaniei a invitat-o pe Maia Sandu la Tirana, într-o vizită de răspuns.

În weekend, președinții au participat la un concert susținut de soprana Ulpiana Aliaj și pianistul Jusuf Beshiri.

Vizita, care se desfășoară în perioada 18-20 ianuarie, subliniază consolidarea relațiilor dintre cele două țări, ambele fiind candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

19 ianuarie 2026, ora 15:01

Primarul Ion Ceban, dar și fostul premier Zinaida Greceanîi, vor fi citați ca martori ai apărării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, de Curtea Supremă de Justiție.

Deși avocații au cerut audierea a 62 de martori, instanța a acceptat doar 36.

Printre aceștia se numără: Ruslan Flocea – fostul director al CNA,  Artur Gumeniuc – fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Maxim Lebedinschi – fost membru al Comisiei Electorale Centrale și fost consilier netitular al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vasilii Șova – fost viceprim-ministru pentru Reintegrare, Adrian Lebedinschi – deputat și consilier din partea PSRM,  Vlad Batrîncea – deputat din partea PSRM, Corneliu Furculiță – fostul președinte al fracțiunii parlamentare a PSRM, Vladimir Țurcan – fost deputat de pe lista PSRM, Gaik Vartanean – fost deputat de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Pavel Voicu – fostul ministru al Afacerilor Interne.

Săptămâna trecută, magistrații au acceptat doar 11 martori ai acuzării în Dosarul Kuliok, deși procurorii cereau 17.

TV8.md amintește că la sfârșitul lunii noiembrie 2025, dosarul numit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.

Potrivit procurorilor, suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților partidului, dar și pentru interese personale. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.

Despre conținutul faimoasei sacoșe negre a vorbit anterior Vladimir Voronin, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Întrebat dacă a glumit sau nu privitor la suma din „kuliok”, Voronin a refuzat să răspundă: „Se începe de la zero procesul. Iată ăștia care încep de la zero vor clarifica ce a fost în pungă. Eu nu am ținut punga în mână, nu pot spune nimic”.

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie, acesta a ajuns în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi a fost schimbat de cel puţin şapte ori. Recent, Vladislav Gribincea l-a înlocuit pe Ion Malanciuc, după ce ultimul a devenit judecător la Curtea Constituțională. 

Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025. Procurorul spune că până atunci a fost finalizată prezentarea probelor acuzării, fiind audiați 15 martori. Totodată, în fața judecătorilor au ajuns cel puțin 10 martori ai apărării.

Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele unui șef de stat.