20 ianuarie 2026, ora 19:01

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare pentru însușirea ilegală a unui teren pe care a construit reședința sa de vânătoare. Condamnarea a fost pronunțată de Curtea Supremă Anticorupție din Ucraina.

Potrivit anchetei, în 2007, Ianukovici, pe atunci prim-ministru, a luat o serie de decizii care i-au permis să obțină un teren de 17,5 hectare situat pe teritoriul consiliului sătesc Sukhoulutsk, în regiunea Kiev, transmite Current Time.

Conform comunicatului de presă, complicii lui Ianukovici ar fi implicat persoane din cercul apropiat care au depus cereri la administrația regională din Kiev pentru a obține terenuri de până la 1 hectar, iar ulterior au solicitat modificarea destinației acestora. 

În continuare, terenurile ar fi fost transferate unei firme controlate de Ianukovici. Între 2009 și 2011, pe acest teren a fost construit un complex hotelier și restaurant, folosit pentru scopuri personale de fostul președinte. Un alt complice al lui Ianukovici, al cărui nume nu a fost făcut public, a fost găsit vinovat, însă a fost scutit de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.

Ianukovici a ocupat funcția de președinte al Ucrainei din 2010 până în 2014. În februarie 2014, el a fugit din țară în contextul crizei politice și al împușcăturilor asupra participanților la Euromaidan. În ianuarie 2019, un tribunal din Ucraina l-a condamnat în absență la 13 ani de închisoare pentru trădare de patrie și complicitate în declanșarea unui război agresiv, iar în aprilie 2025 a primit încă 15 ani de închisoare pentru organizarea trecerii ilegale a frontierei și incitare la dezertare.

În decembrie 2022, Curtea Supremă Anticorupție din Ucraina a decis confiscarea întregii averi a lui Ianukovici în favoarea statului. Printre bunurile confiscate se numără reședința „Mejighorie”, complexul hotelier și restaurant din Sukholucea, o casă privată, un apartament pe malul râului Obolon din Kiev și mai multe locuri de parcare.

20 ianuarie 2026, ora 21:45

Rusia a reacționat la declarațiile președintei Maia Sandu cu privire la unirea Republicii Moldova cu România. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat astăzi că aceste presupuse planuri ar fi „distructive pentru statalitatea Republicii Moldova”. Lavrov a criticat guvernarea de la Chișinău, arătându-se indignat de folosirea termenului de „limba română” pe teritoriul țării și de faptul că în școli se predă istoria românilor.

„În privința Moldovei, cursul ei spre apropierea de Uniunea Europeană și, aș spune, spre absorbția de către Uniunea Europeană, pentru că tot mai multe voci susțin că reunirea sau aderarea (republicii) la România va fi cea mai scurtă cale spre UE. Desigur, această direcție distruge statalitatea Moldovei și creează impresia că Uniunea Europeană este interesată de acest lucru”, a menționat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Lavrov s-a arătat indignat și de faptul că Moldova acuză Rusia de toate problemele sale.

„Acestea se întâmplă din mai mulți factori. De exemplu, limba moldovenească a fost transformată în limba română, iar în manualele școlare, în loc de istoria Moldovei, se predă istoria României. Complici naziști ai lui Hitler, precum Antonescu, sunt prezentați drept eroi naționali. În același timp, desigur, sunt alimentate sentimentele anti-rusești. Se încearcă să fim învinuiți pentru toate problemele Republicii Moldova, precum colapsul economic, situația din sfera socială, creșterea șomajului, a sărăciei și așa mai departe”, a subliniat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

În cadrul conferinței sale anuale de bilanț pentru anul 2025, ministrul rus de Externe a declarat că Rusia este interesată să construiască relații „normale” cu Republica Moldova și că Moscova nu oferă niciun motiv pentru ca autoritățile de la Chișinău să întreprindă acțiuni ostile, la instigarea Uniunii Europene. 

Declarațiile vin după afirmațiile făcute săptămâna trecută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota în favoarea unirii cu România, stat membru al UE și NATO, în eventualitatea organizării unui referendum, considerând că acest pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a țării de presiunile rusești. 

Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a precizat că declarațiile șefei statului au fost scoase din context și a subliniat că direcția actuală a Republicii Moldova rămâne integrarea în Uniunea Europeană.

„Noi trebuie să ne concentrăm pe procesul de integrare europeană, dar toate opțiunile trebuie să fie pe masă... - Dumneavoastră ați vota pentru ? - Eu aș vota, evident, da”, a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În același context, ministrul de Externe Mihai Popșoi, a declarat ieri că autoritățile de la Chișinău ar putea readuce în discuție subiectul unirii cu România, după modelul din 1918, în cazul în care Federația Rusă va amenința suveranitatea și integritatea teritorială a țării.