20 ianuarie 2026, ora 14:00

Soarele a produs cea mai puternică furtună de radiații solare din ultimii 20 de ani, în noaptea de luni spre marți. Fenomenul a generat aurora boreală vizibilă în diverse colțuri ale lumii. În același timp, furtuna poate provoca probleme semnificative în rețelele electrice, cauzând defecțiuni în sistemele de navigație prin satelit și perturbări ale comunicațiilor radio de frecvență joasă. De asemenea, unii oameni pot raporta dureri de cap, migrene și simptome de oboseală în urma acestui eveniment solar.

Astfel, aurora boreală a fost vizibilă în Canada, în jumătatea nordică a Statelor Unite, dar și în diverse regiuni din Europa, inclusiv în Germania, Elveția, România, Moldova și Ucraina. 

Furtuna solară din seara de luni a fost declanșată de o erupție masivă de particule electrice care au fost lansate de Soare duminică, iar potrivit prognozelor NOAA, aceste particule erau așteptate să ajungă pe Pământ în zilele de luni și marți.

Traversarea norului de particule solare ar putea continua pe parcursul zilei de 20 ianuarie, însă intensitatea furtunii va scădea treptat pe măsură ce ziua avansează. Efecte reziduale de nivel G1 (minor) sunt posibile și pe 21 ianuarie.

video: tg/Nexta_tv

Furtunile geomagnetice sunt evaluate pe o scală de la G1 la G5, iar o furtună de nivel G4 poate provoca probleme semnificative, cum ar fi deficiențe în controlul tensiunii rețelelor electrice, disfuncționalități în sistemele de navigație prin satelit și perturbări ale comunicațiilor radio de frecvență joasă. 

Această furtună geomagnetică rară a atins nivelul G4, devenind una dintre cele mai puternice, după ce un nor de particule solare a ajuns la Pământ mult mai rapid decât de obicei. Ultimul eveniment similar a avut loc în 2003, iar astfel de furtuni pot afecta sateliții, obiectele din spațiu și infrastructurile electrice.

În același timp, o furtună de radiații solare severă, clasată la nivelul S4 pe scara NOAA, este în desfășurare. Potrivit datelor de la satelitul GOES-19, acest episod de radiații este extrem de rar și intens, depășind chiar nivelurile înregistrate în timpul celebrei furtuni spațiale din octombrie 2003, cunoscută sub numele de „Halloween storms”. 

O furtună de radiații S4 reprezintă un risc crescut de expunere la radiații pentru astronauți și pentru zborurile comerciale care trec pe rutele polare, iar sateliții aflați pe orbită geostaționară sunt mai expuși la avarii. De asemenea, pot apărea pierderi de comunicații radio de înaltă frecvență în regiunile polare.

Intensificarea activității solare nu este o surpriză pentru cercetători, întrucât Soarele a ajuns la maximul său solar, semnalând o perioadă activă din ciclul său.

20 ianuarie 2026, ora 09:55

„Respectul meu pentru Republica Moldova nu este o declarație de moment, ci o legătură vie, construită în timp”, a declarat artista Paula Seling, aseară, după scandalul creat la Eurovision, în urma folosirii cuvântului „Maladieț”. Într-o postare pe Facebook, cântăreața a ținut să precizeze că, după această greșeală, cel mai mult o apasă nu reacțiile din spațiul public, ci grija față de oamenii apropiați, cei care o cunosc cu adevărat. 

În contextul criticilor, interpretul Ion Paladi a sărit în apărarea Paulei Seling și a transmis că nu crede că artista a acționat intenționat. O expertă în discurs public explică că situația ar fi pornit, cel mai probabil, dintr-o greșeală de discurs, atunci când oamenii încearcă să pară mai „sofisticați”, dar ajung să transmită un mesaj nepotrivit.

Paula Seling a amintit că drumul ei artistic este legat de Republica Moldova de aproape patru ani și că a construit alături de echipe de aici proiecte importante. Artista spune că a lucrat cu muzicieni, orchestratori, regizori și producători din Republica Moldova, iar împreună au realizat turnee naționale și două concerte la Sala Palatului.

În mesajul publicat pe Facebook, interpreta subliniază că a ales să colaboreze cu profesioniști din Republica Moldova tocmai pentru calitatea muncii lor și pentru implicarea pe care o arată în fiecare detaliu.

„Dacă un cuvânt spus stângaci a creat neliniști, îmi pare sincer rău pentru orice umbră ar fi putut atinge oameni care știu cine sunt și ce port în inimă. Voi știți respectul și iubirea mea pentru acest loc (...) Merg mai departe cu aceeași credință: că respectul se simte, că valoarea se construiește și că adevărul rămâne, dincolo de orice cuvânt greșit”, a punctat Paula Seling.

De cealaltă parte, Ion Paladi, care a colaborat anterior cu artista, a îndemnat oamenii să fie mai înțelegători și să nu transforme greșeala.

„Pot spune cu sinceritate că nu cred că a făcut intenționat ceea ce s-a întâmplat la Eurovision. Cu toții mai greșim uneori, suntem oameni. De asemenea, nu cred că este adevărat că ar fi acționat cu rea intenție sau lipsă de respect, mai ales că și-a cerut scuze public. Nu este în regulă să aruncăm cu atâta noroi într-un artist, într-o voce cu adevărat valoroasă de talie internațională”, a scris Ion Paladi pe Facebook.

„Cei care ne ascultă vor să vadă un om vorbind, nu un robot”

Și Cristina Pufulescu, trainer de media, dicție și public speaking din România, crede că Paula Seling a ajuns ținta criticilor din cauza unei greșeli. Potrivit acesteia, situația este una tipică pentru mulți profesioniști care vor să transmită un mesaj „mai elevat”, dar ajung să se exprime incorect:

„Criza de imagine prin care trece cântăreața Paula Seling este rezultatul unei greșeli pe care o fac foarte mulți profesioniști. Complică lucrurile. Din dorința de a arăta că sunt elevați, deștepți, citiți, că au un vocabular extins, își complică atât de mult discursul încât, fie nu se mai înțelege nimic, fie o dau de gard”.

Experta a atras atenția și la contextul în care a avut loc momentul de la Eurovision, pe fundalul războiului din Ucraina: „În plin război ruso-ucrainean, cu implicații directe asupra Republicii Moldova, artista i-a felicitat pe moldoveni în limba rusă, nu în limba română, care este limba oficială a țării de peste Prut”.

În opinia Cristinei Pufulescu, greșeala nu ar fi fost una intenționată: „A vrut să pară interesantă și a folosit un cuvânt pe care l-a învățat papagalicește, fără să știe măcar în ce limbă e. Un simplu „Bravo!” ar fi fost de un milion de ori mai cinstit și eficient. Dar a fost evitat tocmai, pentru că e „prea simplu”.”

Cristina Pufulescu mai subliniază că simplitatea nu înseamnă lipsă de inteligență sau superficialitate, dimpotrivă, este o formă de respect față de public:

„Pentru toți directorii, șefii de organizații, speakeri, antreprenori, profesioniști din orice domeniu, simplu nu înseamnă simplist. Să vorbim simplu nu înseamnă să reducem subiectul la superficial, la ridicol, la penibil. Simplu înseamnă să vorbim pe înțelesul publicului tău. Adică să facem efortul să „traducem” termenii de specialitate în cuvinte ușor de înțeles și de un elev de clasa a IV-a.

Simplu înseamnă să folosim cuvinte care chiar fac parte din vocabularul nostru, care ne vin natural, care ni se potrivesc. Pentru că și pe scenă, și la televizor, și în social media trebuie să vorbim ca acasă. Sigur, ușor șlefuit și fără eventualele cuvinte mai „colorate”. Cei care ne ascultă vor să vadă un om vorbind, nu un robot. Dacă vrem să părem smart, putem arăta asta prin claritate, concizie și coerență. Data viitoare când vorbești în public, ține minte: cel mai puternic cuvânt e ăla pe care îl stăpânești. Simplu nu e „prea puțin”. E „exact cât trebuie”.”

TV8.md amintește că acum câteva zile, interpreta română Paula Seling, membră a juriului internațional al Finalei Naționale Eurovision Moldova 2026, a felicitat publicul cu expresia în limba rusă „Maladieț, Moldova!”. Momentul a stârnit critici pe rețelele de socializare. În urma comentariilor, artista și-a cerut scuze față de cetățeni, explicând că nu știa că adresarea era în rusă și recunoscând că a făcut o greșeală.