Republica Moldova ar putea organiza un referendum de urgență privind unirea cu România, însă doar într-un scenariu extrem, în care țara s-ar confrunta cu amenințări reale de ocupație militară din partea Rusiei. Potrivit politologului Roman Mihăeș, în asemenea condiții, Chișinăul ar putea iniția rapid un plebiscit, pentru ca Moldova să ajungă în componența României și sub „umbrela NATO”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
„Referendumul constituțional va avea loc cândva, însă încă nu s-au întrunit toate condițiile. A-l organiza astăzi ar însemna o înfrângere pentru partidul unionist. Sondajele arată 30-33%, maximum 40% susținere”, a declarat Mihăeș.
Politologul susține că ideea unui asemenea referendum este discutată și în analizele occidentale, în special prin prisma unor scenarii de forță majoră, legate de eventuale riscuri de securitate.
„Am citit recent opinii în presa occidentală, unde experții comentau declarațiile Maiei Sandu. Ca un fir roșu apare o idee: dacă vor exista circumstanțe de forță majoră, de exemplu, amenințarea unei ocupații militare ruse a Republicii Moldova, RM va avea dreptul la un referendum de urgență privind unirea cu România, pentru a salva oamenii, a salva situația și a ajunge sub umbrela NATO”, consideră Mihăeș.
Acesta a amintit că articolul 142 din Constituție prevede posibilitatea organizării unui astfel de referendum, deși procesul ar fi dificil. Mihăeș mai atrage atenția și asupra faptului că în Republica Moldova există aproximativ 1,2 milioane de cetățeni care dețin și cetățenia României.
În același timp, politologul spune că parcursul european al Chișinăului ar putea întâmpina obstacole, deoarece Republica Moldova merge la pachet cu Ucraina, iar în Uniunea Europeană există state care nu sprijină aderarea Kievului. Potrivit lui Mihăeș, un eventual referendum privind unirea cu România nu ar fi respins de partenerii europeni, dacă acesta va avea loc democratic și cu respectarea dreptului la opinie pentru toate taberele.
Unirea din 1918 a avut loc tot în condiții extraordinare
În cadrul aceleiași emisiuni, istoricul și politologul Anatol Țăranu a declarat că și unirea din 1918 s-a produs într-un context excepțional, atunci când Sfatul Țării a cerut unirea cu România pentru a proteja populația de război.
Țăranu a avertizat că în prezent, Kremlinul vorbește deschis despre planuri de a „străpunge până în Transnistria” și de a extinde „lumea rusă” pe teritoriul Republicii Moldova. Chiar dacă acum sunt doar declarații, în cazul unei amenințări reale, procesul unei eventuale decizii privind unirea ar putea avansa mult mai rapid și cu susținere internațională.
Mihăeș a completat că Federația Rusă poartă deja un război hibrid împotriva Chișinăului, susține separatismul și nu ar fi exclusă nicio intervenție militară directă. În aceste condiții, spune el, tot mai mulți oameni ajung să ia în calcul unirea și din motive pragmatice.
Moldova are doar trei scenarii și nu mai poate rămâne „în zona gri”
Roman Mihăeș consideră că Republica Moldova se apropie de un punct în care nu va mai putea rămâne într-o zonă incertă, iar țara trebuie să aleagă o direcție clară:
„Republica Moldova trebuie să aleagă fie unirea cu România, fie independența în Uniunea Europeană, fie statutul de gubernie rusească. Iată cele trei variante care există. Eu consider că zona gri, în care ne-am aflat din 1991 până în 2025 inclusiv, trebuie să se încheie într-un fel sau altul”.
El leagă această situație și de schimbările geopolitice și de politica externă a SUA, menționând că Moldova nu ar reprezenta un interes major pentru administrația Trump:
„În lume au avut loc schimbări ireversibile, iar poziția Statelor Unite ale Americii s-a schimbat. Domnul Trump duce o politică externă de tip „tranzacționist” la nivel internațional, la el totul este legat de interesele financiare ale SUA. Moldova este o țară mică, nu poate oferi nimic Statelor Unite, de aceea Moldova nu îl interesează pe Trump”.
Potrivit lui, în aceste condiții, Republica Moldova s-ar putea baza în special pe Ucraina, România și Franța, invocând relațiile create în ultimii ani între liderii din regiune și Occident.
Moldova nu trebuie să devină „monedă de schimb”
În același timp, Anatol Țăranu avertizează că schimbarea politicii externe americane ar putea crea riscul ca Republica Moldova să ajungă un instrument în negocierile marilor puteri.
„Dacă doctrina lui Trump va prevala, în care forța legii este înlocuită de dreptul celui puternic, pentru existența Republicii Moldova acest lucru este pur și simplu mortal de periculos. Suntem un stat mic, cu economia noastră și cu o societate profund divizată, iar toate acestea reprezintă o monedă clasică de schimb în jocul marilor actori, cu un deznodământ evident tragic”, consideră Țăranu.
Țăranu spune că noua administrație de la Washington ar putea fi mai concentrată pe competiția cu China și ar încerca să evite o apropiere între Moscova și Beijing, iar în asemenea contexte, state mici ar putea fi tratate ca „monedă de schimb”. În aceste condiții, avertizează Țăranu, Chișinăul trebuie să își calculeze riscurile și să caute deja soluții pentru protejarea securității Republicii Moldova.
TV8.md amintește că pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unire întrucât devine tot „mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”. Afirmația a fost făcută în cadrul unui podcast pentru doi jurnaliști britanici.
După Maia Sandu, și premierul Alexandru Munteanu a anunțat că ar vota pentru Unirea cu România. Totuși, în calitate de șef al Executivului, spunea că va face tot posibilul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
„O decizie personală, ca Alexandru Munteanu, aș vota pentru. Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care este un manager și trebuie să îndeplinească opinia majorității populației Republicii Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu o să fac tot ce este în posibilitățile mele ca să obținem acest obiectiv”, a declarat premierul după o vizită în nordul țării.
Iar președintele român, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră reprezintă o prioritate pentru politica externă de la București și că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună”.
