20 ianuarie 2026, ora 21:00

Republica Moldova ar putea organiza un referendum de urgență privind unirea cu România, însă doar într-un scenariu extrem, în care țara s-ar confrunta cu amenințări reale de ocupație militară din partea Rusiei. Potrivit politologului Roman Mihăeș, în asemenea condiții, Chișinăul ar putea iniția rapid un plebiscit, pentru ca Moldova să ajungă în componența României și sub „umbrela NATO”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

„Referendumul constituțional va avea loc cândva, însă încă nu s-au întrunit toate condițiile. A-l organiza astăzi ar însemna o înfrângere pentru partidul unionist. Sondajele arată 30-33%, maximum 40% susținere”, a declarat Mihăeș.

Politologul susține că ideea unui asemenea referendum este discutată și în analizele occidentale, în special prin prisma unor scenarii de forță majoră, legate de eventuale riscuri de securitate.

„Am citit recent opinii în presa occidentală, unde experții comentau declarațiile Maiei Sandu. Ca un fir roșu apare o idee: dacă vor exista circumstanțe de forță majoră, de exemplu, amenințarea unei ocupații militare ruse a Republicii Moldova, RM va avea dreptul la un referendum de urgență privind unirea cu România, pentru a salva oamenii, a salva situația și a ajunge sub umbrela NATO”, consideră Mihăeș.

Acesta a amintit că articolul 142 din Constituție prevede posibilitatea organizării unui astfel de referendum, deși procesul ar fi dificil. Mihăeș mai atrage atenția și asupra faptului că în Republica Moldova există aproximativ 1,2 milioane de cetățeni care dețin și cetățenia României.

În același timp, politologul spune că parcursul european al Chișinăului ar putea întâmpina obstacole, deoarece Republica Moldova merge la pachet cu Ucraina, iar în Uniunea Europeană există state care nu sprijină aderarea Kievului. Potrivit lui Mihăeș, un eventual referendum privind unirea cu România nu ar fi respins de partenerii europeni, dacă acesta va avea loc democratic și cu respectarea dreptului la opinie pentru toate taberele.

Unirea din 1918 a avut loc tot în condiții extraordinare

În cadrul aceleiași emisiuni, istoricul și politologul Anatol Țăranu a declarat că și unirea din 1918 s-a produs într-un context excepțional, atunci când Sfatul Țării a cerut unirea cu România pentru a proteja populația de război.

Țăranu a avertizat că în prezent, Kremlinul vorbește deschis despre planuri de a „străpunge până în Transnistria” și de a extinde „lumea rusă” pe teritoriul Republicii Moldova. Chiar dacă acum sunt doar declarații, în cazul unei amenințări reale, procesul unei eventuale decizii privind unirea ar putea avansa mult mai rapid și cu susținere internațională.

Mihăeș a completat că Federația Rusă poartă deja un război hibrid împotriva Chișinăului, susține separatismul și nu ar fi exclusă nicio intervenție militară directă. În aceste condiții, spune el, tot mai mulți oameni ajung să ia în calcul unirea și din motive pragmatice.

Moldova are doar trei scenarii și nu mai poate rămâne „în zona gri”

Roman Mihăeș consideră că Republica Moldova se apropie de un punct în care nu va mai putea rămâne într-o zonă incertă, iar țara trebuie să aleagă o direcție clară:

„Republica Moldova trebuie să aleagă fie unirea cu România, fie independența în Uniunea Europeană, fie statutul de gubernie rusească. Iată cele trei variante care există. Eu consider că zona gri, în care ne-am aflat din 1991 până în 2025 inclusiv, trebuie să se încheie într-un fel sau altul”.

El leagă această situație și de schimbările geopolitice și de politica externă a SUA, menționând că Moldova nu ar reprezenta un interes major pentru administrația Trump:

„În lume au avut loc schimbări ireversibile, iar poziția Statelor Unite ale Americii s-a schimbat. Domnul Trump duce o politică externă de tip „tranzacționist” la nivel internațional, la el totul este legat de interesele financiare ale SUA. Moldova este o țară mică, nu poate oferi nimic Statelor Unite, de aceea Moldova nu îl interesează pe Trump”.

Potrivit lui, în aceste condiții, Republica Moldova s-ar putea baza în special pe Ucraina, România și Franța, invocând relațiile create în ultimii ani între liderii din regiune și Occident.

Moldova nu trebuie să devină „monedă de schimb”

În același timp, Anatol Țăranu avertizează că schimbarea politicii externe americane ar putea crea riscul ca Republica Moldova să ajungă un instrument în negocierile marilor puteri.

„Dacă doctrina lui Trump va prevala, în care forța legii este înlocuită de dreptul celui puternic, pentru existența Republicii Moldova acest lucru este pur și simplu mortal de periculos. Suntem un stat mic, cu economia noastră și cu o societate profund divizată, iar toate acestea reprezintă o monedă clasică de schimb în jocul marilor actori, cu un deznodământ evident tragic”, consideră Țăranu.

Țăranu spune că noua administrație de la Washington ar putea fi mai concentrată pe competiția cu China și ar încerca să evite o apropiere între Moscova și Beijing, iar în asemenea contexte, state mici ar putea fi tratate ca „monedă de schimb”. În aceste condiții, avertizează Țăranu, Chișinăul trebuie să își calculeze riscurile și să caute deja soluții pentru protejarea securității Republicii Moldova.

TV8.md amintește că pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unire întrucât devine tot „mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”. Afirmația a fost făcută în cadrul unui podcast pentru doi jurnaliști britanici.

După Maia Sandu, și premierul Alexandru Munteanu a anunțat că ar vota pentru Unirea cu România. Totuși, în calitate de șef al Executivului, spunea că va face tot posibilul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„O decizie personală, ca Alexandru Munteanu, aș vota pentru. Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care este un manager și trebuie să îndeplinească opinia majorității populației Republicii Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu o să fac tot ce este în posibilitățile mele ca să obținem acest obiectiv”, a declarat premierul după o vizită în nordul țării.

Iar președintele român, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră reprezintă o prioritate pentru politica externă de la București și că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună”.

20 ianuarie 2026, ora 22:45

Promit una, dar fac alta. Aproximativ 40% dintre promisiunile făcute de PAS în campania electorală nu se regăsesc în programul de guvernare, iar multe dintre cele incluse nu vor fi implementate, susțin experții de la Asociația ADEPT, în colaborare cu alți specialiști. Potrivit acestora, cele mai dificil de realizat angajamente vizează domeniile socio-economice și justiția. În replică, deputații de la guvernare afirmă că programul implementat ține cont de realitățile externe și de resursele limitate, atât financiare, cât și umane, ale Republicii Moldova.

Potrivit studiului, în Republica Moldova, în medie, doar 35-40% dintre promisiunile partidelor politice făcute înainte de alegeri sunt respectate, comparativ cu alte state, unde gradul de implementare este de două ori mai mare. În campania electorală de anul trecut, partidul de guvernare a făcut numeroase promisiuni, însă multe dintre ele nu vor fi realizate. 

Printre cele mai ambițioase, dar puțin realizabile, se numără angajamentele de a dubla veniturile populației sau de a construi cel puțin 25 de mii de locuințe la prețuri accesibile, măsuri care nu mai figurează nici în programul actual al Guvernului Munteanu.

„Ne-am rezumat în loc de dublare, la valori absolute care sunt sub nivelul de dublare a veniturilor populației și cu regret aceste valori nu țin cont de puterea de cumpărare a populației și asta scade din percepția alegătorilor cu privirea la realizarea acestei promisiuni. Accesul la locuințe cu regret această promisiune lipsește din program deși a fost extrem de mediatizată în campanie”, a menționat expertul economic, Vitalie Rapcea.

Și în domeniul justiției și al drepturilor omului, experții estimează că promisiunile vor fi respectate doar parțial, iar unele nici nu mai figurează în programul de guvernare.

„În domeniul justiției sunt foarte clar promise patru măsuri că nu vom avea procurori și judecători lipsiți de integritate adică nu sunt onești, însă când vorbim despre modul cum va fi asta implementat se oferă doar o soluție că vom face vetting, dar vettingul nu se aplică la toți și mai ales nu promite că neapărat a doua zi persoanele nu vor fi corupte. Dacă promiți fă, dacă nu poți face nu promite. Există dubii că vor fi realizate aceste acțiuni până la capăt”, a subliniat expertul în domeniul justiției, Ilie Chirtoacă.

„O promisiune așteptată de diasporă este implementarea votului electronic sau prin corespondență și nu este transpusă în programul de guvernare”, a afirmat expertul în domeniul drepturile omului, Vadim Vieru.

Experții au constatat că promisiunea de a semna Tratatul de aderare la UE până în 2028, precum și aderarea efectivă în același an, nu mai figurează în mod explicit în Programul de Guvernare. Autorii studiului susțin că, de fiecare dată, planurile formulate înainte de alegeri sunt afectate de realitățile economice și sociale.

„Ei au sarcina să câștige alegerile cu orice preț după care când se scrie programul de guvernare deja oamenii revin la realități, la circumstanțe”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Expertul politic Igor Boțan mai spune că alegătorii din Moldova sunt mai indulgenți decât alegătorii din alte țări, lucru de care partidele profită.

„Partidele politice se folosesc de acest instrument și înțelegând că mandatul este unul reprezentativ, nu este imperativ au încercat și încearcă până în prezent să implementeze lucruri de importanță strategică pe care cetățenii le percep ca atare cum este integrarea europeană și trec cu vederea alte lucruri importante care au fost menționate”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Și deputații partidului de guvernare recunosc că unele promisiuni nu pot fi respectate.

„De ce nu s-a realizat un lucru sau altul trebuie să ținem cont și de contextul regional în care ne aflăm și influențele externe care vin. Nu întotdeauna totul ține de posibilitățile noastre interne. Dacă luăm o medie comparată cu Uniunea Europeană, având în vedere că nu suntem, cred că e bine ”, a afirmat deputata PAS, Marcela Adam.

Deși nici ei nu s-au ferit de promisiuni mari, deputații din opoziție au fost de acord cu concluziile experților.

„Nu ai de unde, nu ai resurse proprii, nu ai venituri proprii și atunci de ce venim cu promisiunile date și când să le executăm vedem că ele nu sunt reale”, a menționat deputatul PCRM, Valeriu Muduc.

Potrivit experților, în medie, partidele politice din Uniunea Europeană reușesc să implementeze peste 60% dintre promisiunile făcute în campanii, în timp ce în Țările Scandinave, procentul depășește 80%. Recordul este deținut de guvernul condus de Margaret Thatcher în Marea Britanie, care a realizat 90% din angajamentele asumate în fața cetățenilor.