Maia Sandu a anunțat cele cinci priorități ale Președinției pentru anul 2026. În cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie, șefa statului a subliniat pentru prima dată necesitatea unui accent sporit pe sănătatea tinerilor și a copiilor. Potrivit acesteia, în anul curent, autoritățile se vor concentra pe trei direcții: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri și sănătatea fizică.
„Adolescenții care stau peste trei ore pe zi pe platforme de comunicare au risc dublu de simptome de depresie și anxietate. Și această intensitate crește. Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și dezvoltarea capacităților de soluționare a lor, de dialog, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică, fără relații autentice”, a declarat Sandu.
Astfel, în 2026, va fi lansat un program național de bunăstare mintală în era digitală, sub egida Președinției. De asemenea, în colaborare cu specialiștii și părinții se vor identifica soluții ce vor sprijini o dezvoltare sănătoasă a copiilor și tinerilor, reducând dependența de rețelele sociale și de mediul online. În plus, se va consolida protecția minorilor la nivelul platformelor digitale, iar autoritățile vor iniția un dialog cu marile platforme de socializare.
„Avem nevoie de un program național de bunăstare mentală în era digitală și siguranță online, sub egida a președinției împreună cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă. Și, bineînțeles, cu sensibilizarea părinților, pentru că familia poate avea cea mai mare contribuție la reducerea acestor fenomene. Trebuie să găsim împreună statul, familia, școala, cum creștem integrarea socială, pregătirea pentru viața reală și pentru viitor a copiilor, în același timp limitând dependența de rețele și de lumea online”, a anunțat Sandu.
Totuși, președinta a subliniat faptul că „nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc”, ci să încercăm să îi pregătim pentru provocările viitorului.
De asemenea, autoritățile din Moldova nu pregătesc încă restricții de vârstă pentru copii în accesarea platformelor sociale, așa cum au făcut alte țări, precum Australia, dar se poartă discuții pe acest subiect.
Un alt domeniu prioritar al Președinției va fi politica externă, și, în principal, integrarea europeană: „Când dreptul internațional nu te mai apară suficient, trebuie să ai prieteni buni, să faci parte din alianțe (...) Politica externă a Moldovei va fi orientată spre ancorarea fermă a țării noastre în parteneriate credibile cu state care se ajută reciproc într-o lume tot mai ostilă”.
Astfel, aderarea la Uniunea Europeană și consolidarea relațiilor cu România și NATO vor rămâne cele mai importante obiective.
Președinta a reafirmat obiectivul Moldovei de a adera cu „drepturi depline” la o Uniune Europeană funcțională, exprimându-și speranța în adoptarea unor mecanisme decizionale care să prevină blocajele generate de un singur stat.
Deși toate cele 27 de state membre susțin Moldova în mod oficial, procesul politic este temporar îngreunat de vetoul Ungariei privind Ucraina.
Președinta a subliniat solidaritatea cu Kievul, afirmând că „îi datorăm Ucrainei pacea noastră”. Totuși, negocierile tehnice continuă să progreseze neîngrădit pe toate capitolele, iar UE a dat „promisiuni ferme” că va găsi o soluție politică pentru deblocare.
Prin urmare, în anul curent, obiectivul principal este întărirea pregătirii tehnice pe toate capitolele de negociere și menținerea sprijinului politic din partea celor 27 de state membre, pregătind astfel terenul pentru ratificarea aderării, întrucât aderarea la UE ar fi „cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare” pentru țara noastră.
Al treilea domeniu prioritar anunțat va ține de securitatea și reziliența Republicii Moldova.
„La finalul anului trecut, am făcut un audit al vulnerabilităților noastre și am aprobat în cadrul Consiliului Național de Securitate un plan de acțiuni pentru întărirea rezilienței. Planul prevede un set de măsuri în domeniul informațional, cibernetic, combaterii finanțării licite și asigurării ordinii publice. Planul presupune și îmbunătățirea cadrului legal, dar mai ales creșterea capacității instituțiilor, prin dotarea cu echipamente și prin instruiri ale celor care sunt responsabili de aceste domenii”, a declarat Sandu.
În 2026, autoritățile își propun majorarea până la 1% din PIB a cheltuielilor destinate pentru apărare, precum și cumpărarea a încă unui radar militar.
Lupta împotriva corupției și reforma justiției, alături de susținerea diasporei, sunt ultimele două obiective anunțate astăzi.
„Aceste priorități sunt importante și în contextul agendei de integrare europeană. În ultimii ani au fost luate mai multe măsuri, măsuri complexe și ambițioase, unele cu rezultate mai bune, altele pe care încă trebuie să se muncească și să se demonstreze aceste rezultate”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a avut deja o discuție cu Guvernul pentru a crea un plan de acțiuni ca să oprească exodul și să aducă moldovenii acasă.
„Să ne facem munca, să plătim taxele, să arătăm respect unii altora, să nu consumăm mai mult decât avem nevoie, să economisim energie și să evităm risipa de orice fel, să avem grijă de sănătate, ape și păduri”, a declarat la final președinta.
