24 ianuarie 2026, ora 11:30

Negociatorii care reprezintă Rusia, Ucraina și SUA s-au întâlnit vineri la Abu Dhabi pentru primele discuții directe trilaterale privind un plan susținut de președintele american Donald Trump pentru a pune capăt războiului care durează de aproape patru ani, regiunea Donbas din estul Ucrainei rămânând principalul punct de dispută, potrivit Reuters și AFP, citate de Hotnews.

Reuniunea s-a încheiat vineri seară fără să fie anunțate detalii sau concluzii clare, iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, în același format. întâlnirii”, a spus sursa.

În ciuda primei întrevederi trilaterale de la începutul conflictului, rușii nu au oprit bombardamentele și au atacat în noaptea de vineri spre sâmbătă cele două mari orașe ale Ucrainei, Kievul și Harkov.

Până în acest moment, toate cele trei tabere au fost precaute și nu au făcut declarații despre ce s-a discutat în spatele ușilor închise.

Ce spune negociatorul șef al Ucrainei

Întâlnirea trilaterală are ca scop să ajungem la o „pace demnă și durabilă”, a spus negociatorul care conduce delegația Kievului, Rustem Umerov, într-un mesaj pe X, la finalul întâlnirii, scrie CNN. El a subliniat că Ucraina apreciază „medierea oferită de SUA”.

„Întâlnirea s-a concentrat pe parametrii necesari pentru încheierea războiului din Ucraina”, a declarat Umerov, care a mai spus că mai mulți oficiali ucraineni se vor adăuga discuțiilor, ce vor continua sâmbătă.

Înaintea discuțiilor de vineri, care vor continua și sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că teritoriul rămâne problema cheie, Moscova afirmând că nu renunță la cererea ca Kievul să se retragă din regiunea Donbas din estul țării.

Ce scrie presa de la Moscova

Potrivit unei surse anonime citată de agenția de stat ruse TASS, în prima zi a negocierilor trilaterale desfășurate la Abu Dhabi, Rusia, SUA și Ucraina au discutat despre crearea unor zone-tampon și mecanismele de control asupra acestora, potrivit publicației ruse independente The Moscow Times.

„Da, aceste aspecte: zonele tampon, diverse mecanisme de control, desigur, alături de alte teme importante, sunt subiectele întâlnirii”, a spus sursa. 

Negocierile, programate să aibă loc pe parcursul a două zile, au loc într-un „regim de maximă discreție”, notează TASS.

Sursa citată a scris că locul exact nu a fost făcut public, presa nu este acreditată, în timp ce la marile hoteluri din oraș sau în zona palatului prezidențial nu a fost observată o consolidare a măsurilor de securitate. De asemenea, TASS a relatat că, oficial, „nu se știe” despre desfășurarea consultărilor.

Rusia nu renunță la Donbas

În paralel, agenția Reuters relata, citând o sursă din Kremlin, că delegația rusă de la Abu Dhabi insistă din nou asupra transferării către Moscova a întregului Donbas, regiunea pe care armata Moscovei nu a reușit să o cucerească complet în cei aproape patru ani de război. Ucraina a declarat în repetate rânduri că asemenea condiții sunt inacceptabile.

Mihail Podoliak, consilierul lui Volodimir Zelenski, a declarat în decembrie 2025 într-un interviu pentru Le Monde că Kievul este dispus să accepte crearea unei zone-tampon demilitarizate în Donbas, cu prezența unor misiuni de observare, inclusiv a unui contingent militar străin.

24 ianuarie 2026, ora 14:00

Pentagonul a publicat, vineri, noua Strategie de Apărare Națională, care marchează o schimbare de priorități fără precedent. În timp ce China este retrogradată din poziția de amenințare principală, aliații europeni primesc un semnal alarmant: ajutorul militar american va deveni „limitat”, potrivit BBC și Hotnews.

Documentul de 34 de pagini, publicat o dată la patru ani, afirmă că securitatea teritoriului SUA și a emisferei occidentale este acum principala preocupare a Pentagonului. Strategia subliniază că Washingtonul a neglijat prea mult timp „interesele concrete” ale cetățenilor americani în favoarea unor intervenții globale costisitoare.

Noua doctrină consolidează pozițiile politice adoptate de administrația Trump și marchează o ruptură de „strategiile grandioase” ale perioadei post-Război Rece. Experții în securitate citați de presa internațională consideră acest document cea mai profundă resetare a politicii externe a SUA din ultimii 80 de ani. „Gata cu idealismul utopic; să vină realismul dur”, se afirmă în document.

Pentagonul se va concentra pe garantarea accesului militar și comercial în zone strategice precum Canalul Panama, Golful Americii și Groenlanda, aceasta din urmă fiind considerată vitală pentru securitatea arctică a SUA.

Schimbarea este radicală față de Strategia din 2022, care numea China „amenințarea principală”, sau cea din 2018, care descria Rusia și China drept „provocări centrale”. În 2026, relația cu Beijingul este abordată prin „forță, nu prin confruntare”, obiectivul fiind stabilitatea, nu „strangularea sau umilierea” puterii asiatice.

O altă schimbare este aceea că Taiwanul nu mai este menționat explicit în acest document, deși SUA își mențin opoziția față de dominarea aliaților lor de către orice altă putere. Cu toate acestea, documentul precizează că SUA urmăresc să „împiedice pe oricine, inclusiv China, să ne domine pe noi sau pe aliații noștri”.

SUA vor oferi un sprijin „mai limitat” aliaților SUA.

Documentul cere o „împărțire a sarcinilor” mult mai drastică. Pentagonul susține că partenerii externi s-au „mulțumit” prea mult timp să lase Washingtonul să le subvenționeze securitatea. Deși textul respinge eticheta de „izolaționism”, acesta definește noua direcție drept o abordare „concentrată și pragmatică”.

Limbajul este tranșant: SUA refuză să mai confunde propriile interese cu cele ale restului lumii. „O amenințare la adresa unei persoane aflate la jumătatea distanței în jurul globului nu este egală cu o amenințare la adresa unui american”, se precizează în document.

În schimb, se afirmă că aliații, în special cei din Europa, „vor prelua conducerea împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei”.

Rusia, o amenințare „gestionabilă”

În această nouă ierarhie, Rusia este descrisă ca o „amenințare persistentă, dar gestionabilă” pentru membrii estici ai NATO. Deși Moscova a lansat invazia asupra Ucrainei în urmă cu aproape patru ani, Pentagonul consideră acum că descurajarea Kremlinului este, în primul rând, o sarcină europeană.

Aceeași logică se aplică și în Peninsula Coreeană. Strategia subliniază un rol „mai limitat” al SUA în regiune, argumentând că Coreea de Sud este acum „capabilă să-și asume responsabilitatea principală” pentru descurajarea regimului de la Phenian.

Reorientarea radicală a Washingtonului către propria securitate teritorială în detrimentul angajamentelor globale a dominat discuțiile de la Forumul Economic Mondial de la Davos din această săptămână. Mark Carney, prim-ministrul Canadei, a lansat un avertisment ferm, declarând că „vechea ordine mondială nu se va mai întoarce” și a îndemnat puterile medii, precum Canada, Coreea de Sud și Australia, să își unească forțele pentru a face față noii realități geopolitice.