26 ianuarie 2026, ora 16:05

Deputatul PAS, Nicolae Botgros, ar deține două funcții incompatibile. Partidul Național Moldovenesc (PNM) a depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), susținând că acesta ar fi concomitent parlamentar și director artistic al orchestrei „Lăutarii”, din cadrul instituției publice Moldova-Concert, fapt ce ar contraveni legislației. În replică, Nicolae Botgros a declarat pentru TV8 că informația „este un fals” și că de 4 luni nu mai deține ultima funcție.

Conform PNM, Moldova-Concert aparține Ministerului Culturii și este finanțată din bugetul de stat, ceea ce o încadrează direct în categoria instituțiilor publice reglementate de lege în materia incompatibilităților.

„Asocierea cu partidul de guvernare nu poate deveni un scut în fața aplicării legii. Într-o societate democratică, indiferent că te numești Nicolae Botgros, Maia Sandu sau Dragoș Galbur, legea este una pentru toți, iar respectarea ei este condiția minimă pentru încrederea oamenilor în instituții publice”, mai menționează reprezentanții partidului.

Contactat telefonic de TV8, deputatul PAS, Nicolae Botgros, a menționat că nu mai este director al orchestrei „Lăutarii”. Funcția este deținută la moment de fiul acestuia, Corneliu Botgros, fapt vizibil și pe panourile publicitare ale Moldova-Concert.

Totuși, pe site-ul oficial moldovaconcert.md, Nicolae Botgros este indicat drept conducător artistic.

Botgros ne-a mai declarat că va rămâne în continuare în Parlament, infirmând zvonurile apărute pe anumite canale de Telegram.

TV8.md amintește că astăzi, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Anastasia Nichita, a anunțat că renunță la mandatul de deputat. Sportiva de performanță a explicat că decizia a fost determinată de imposibilitatea de a combina rolurile de mamă, deputat și luptătoare.

Anterior, alți 13 deputați PAS au părăsit Legislativul curent. Unii au preluat alte funcții politice, iar alții s-au retras din politică: Constantin Cheianu, Maria Acbaș, Roman Cojuhari, Viorel Bostan, Nicolae Drăgănel, Dan Perciun, Emil Ceban, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Nicu Popescu, Dorin Recean și Artur Mija.

26 ianuarie 2026, ora 18:34

Avocatul Poporului afirmă că tânărul de 20 de ani vizat de controversele privind aplicarea noii Legi a cetățeniei este cetățean al Republicii Moldova din naștere și nu poate fi lipsit de acest statut din cauza lipsei actelor de identitate. Între timp, un deputat al Partidului Nostru a anunțat inițierea unor demersuri parlamentare și pregătirea unor modificări la lege. Iar președinta Comisiei juridice din Parlament susține că situația ține de o interpretare greșită a normei și promite clarificări legislative.

Potrivit Avocatului Poporului, situația vizează „un tânăr de 20 de ani, născut pe teritoriul Republicii Moldova, din ambii părinți - cetățeni ai Republicii Moldova”, ceea ce înseamnă că acesta a dobândit cetățenia automat la naștere, conform legislației în vigoare.

„Persoana se încadrează în categoria persoanelor care dobândesc cetățenia Republicii Moldova la naștere, în virtutea principiilor ius sanguinis și ius solis. Data dobândirii cetățeniei Republicii Moldova este considerată data nașterii copilului respectiv”, precizează Ombudsmanul într-un comunicat.

Avocatul Poporului subliniază că obținerea cetățeniei prin naștere nu este condiționată de perfectarea actelor de identitate: „Neperfectarea actelor de identitate nu atrage «pierderea cetățeniei» sau declararea persoanei drept «apatrid».”

Totodată, instituția menționează că, în lipsa unei sesizări oficiale și a unor informații complete, este prematur să se vorbească despre încălcarea drepturilor persoanei în acest caz.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, îndeamnă autoritățile implicate să remedieze deficiențele apărute în practică și să ofere mai multă claritate publică în aplicarea noilor prevederi ale Legii cetățeniei.

Între timp, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că va solicita informații oficiale de la Guvern privind numărul persoanelor afectate de noile prevederi și va cere organizarea unor audieri publice în Parlament.

„Voi cere organizarea de audieri publice pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Agenției Servicii Publice, dar și experți din societatea civilă și juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a spus parlamentarul.

Berlinschii a mai precizat că lucrează la un proiect de modificare a cel puțin două articole din Legea cetățeniei și a unei hotărâri de Guvern conexe.

Președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat pentru ZdG că situația este rezultatul „unei interpretări greșite sau insuficiente clarități a normei, dar nicidecum cu rea intenție”.

„Copiii născuți din părinți care dețin cetățenia R. Moldova nu pot fi declarați apatrizi - e un nonsens”, a mai spus deputata PAS.

Veronica Roșca a anunțat că subiectul va fi discutat la următoarea ședință plenară a Parlamentului și că, dacă va fi necesar, vor fi operate clarificări sau ajustări legislative pentru a evita situații similare în viitor.

„Este o situație regretabilă, în primul și primul rând, pentru că are de suferit un cetățean al Republicii Moldova. Noi evaluăm această situație ca să vedem dacă e nevoie de intervenție sau interpretare și o să revin chiar la prima ședință plenară ca să remediem situația. Eu regret momentul prin care trebuie să treacă persoana în cauză, dar în niciun caz nu vom admite discriminarea cetățeanului”, a precizat Veronica Roșca.

TV8.md amintește că pe 24 decembrie 2025, a intrat în vigoare regulile mai stricte pentru doritorii de a obține cetățenia Republicii Moldova. Noua lege a fost implementată după ce în ultimii ani a crescut numărul de cazuri în care străinii folosesc acte false pentru a obține cetățenia țării noastre. Astfel, solicitanții vor trebui să depună cererea în mod personal la sediile ASP și vor trebui să demonstreze prin examen că știu limba română și Constituția.

Datele Agenției Servicii Publice arată că, anul trecut au fost depuse peste 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei Republicii Moldova.