26 ianuarie 2026, ora 14:15

Ministerul Apărării a venit cu precizări după ce deputatul Vasile Costiuc a acuzat autoritățile că un tânăr ar fi fost încorporat ilegal în Armata Națională și declarat ulterior apatrid din cauza lipsei buletinului de identitate. Instituția respinge aceste afirmații și susține că procedura a fost realizată în baza legii și a documentelor oficiale.

Ministerul precizează într-un comunicat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit instituției, tânărul a fost încorporat în baza documentelor existente, inclusiv certificatul de naștere și faptul că a fost luat la evidența militară la vârsta de 16 ani, cu respectarea Legii cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Autoritățile mai menționează că acesta a efectuat serviciul militar în termen în perioada 22 decembrie 2023 - 20 decembrie 2024, fiind trecut ulterior în rezervă, până la intrarea în vigoare a noii Legi a cetățeniei.

Ministerul Apărării mai subliniază că lipsa buletinului de identitate nu echivalează cu lipsa cetățeniei Republicii Moldova: „Cetățenia este un statut juridic reglementat de lege, iar Constituția interzice privarea arbitrară de cetățenie”.

„Legea prevede modalități clare de verificare și confirmare a statutului persoanei, iar instituțiile statului au obligația să utilizeze aceste mecanisme. Evidența militară și încorporarea trebuie să se bazeze pe date verificate și pe actele/registrele relevante”, mai comunică ministerul.

Cazul a fost făcut public de Vasile Costiuc, care susține că tânărul ar fi efectuat serviciul militar fără a fi cetățean al Republicii Moldova și ar fi fost declarat apatrid.

„A jurat credință patriei, a făcut serviciu militar fără să fie cetățean al Republicii Moldova. Astăzi a luat certificatul de apatrid și urmează să înceapă procesul de redobândire a cetățeniei. Are certificatul de naștere și livretul militar, dar este apatrid”, a scris Costiuc pe Facebook.

Politicianul a mai afirmat că procedura ar urma să-l coste pe tânăr 6.500 de lei. Totodată, acesta trebuie să dea examen la cunoașterea limbii române și a Constituției, conform noii legi a cetățeniei.

Între timp, Agenția Servicii Publice a venit cu o reacție în contextul discuțiilor generate de noua Lege a cetățeniei, menționând că autoritățile analizează situațiile sensibile apărute.

„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important ca orice ajustare a cadrului legal să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, precizează ASP într-un comunicat.

ASP reamintește totodată că documentarea copiilor este responsabilitatea părinților:

„Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară”.

26 ianuarie 2026, ora 18:34

Avocatul Poporului afirmă că tânărul de 20 de ani vizat de controversele privind aplicarea noii Legi a cetățeniei este cetățean al Republicii Moldova din naștere și nu poate fi lipsit de acest statut din cauza lipsei actelor de identitate. Între timp, un deputat al Partidului Nostru a anunțat inițierea unor demersuri parlamentare și pregătirea unor modificări la lege. Iar președinta Comisiei juridice din Parlament susține că situația ține de o interpretare greșită a normei și promite clarificări legislative.

Potrivit Avocatului Poporului, situația vizează „un tânăr de 20 de ani, născut pe teritoriul Republicii Moldova, din ambii părinți - cetățeni ai Republicii Moldova”, ceea ce înseamnă că acesta a dobândit cetățenia automat la naștere, conform legislației în vigoare.

„Persoana se încadrează în categoria persoanelor care dobândesc cetățenia Republicii Moldova la naștere, în virtutea principiilor ius sanguinis și ius solis. Data dobândirii cetățeniei Republicii Moldova este considerată data nașterii copilului respectiv”, precizează Ombudsmanul într-un comunicat.

Avocatul Poporului subliniază că obținerea cetățeniei prin naștere nu este condiționată de perfectarea actelor de identitate: „Neperfectarea actelor de identitate nu atrage «pierderea cetățeniei» sau declararea persoanei drept «apatrid».”

Totodată, instituția menționează că, în lipsa unei sesizări oficiale și a unor informații complete, este prematur să se vorbească despre încălcarea drepturilor persoanei în acest caz.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, îndeamnă autoritățile implicate să remedieze deficiențele apărute în practică și să ofere mai multă claritate publică în aplicarea noilor prevederi ale Legii cetățeniei.

Între timp, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, a declarat că va solicita informații oficiale de la Guvern privind numărul persoanelor afectate de noile prevederi și va cere organizarea unor audieri publice în Parlament.

„Voi cere organizarea de audieri publice pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Agenției Servicii Publice, dar și experți din societatea civilă și juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a spus parlamentarul.

Berlinschii a mai precizat că lucrează la un proiect de modificare a cel puțin două articole din Legea cetățeniei și a unei hotărâri de Guvern conexe.

Președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat pentru ZdG că situația este rezultatul „unei interpretări greșite sau insuficiente clarități a normei, dar nicidecum cu rea intenție”.

„Copiii născuți din părinți care dețin cetățenia R. Moldova nu pot fi declarați apatrizi - e un nonsens”, a mai spus deputata PAS.

Veronica Roșca a anunțat că subiectul va fi discutat la următoarea ședință plenară a Parlamentului și că, dacă va fi necesar, vor fi operate clarificări sau ajustări legislative pentru a evita situații similare în viitor.

„Este o situație regretabilă, în primul și primul rând, pentru că are de suferit un cetățean al Republicii Moldova. Noi evaluăm această situație ca să vedem dacă e nevoie de intervenție sau interpretare și o să revin chiar la prima ședință plenară ca să remediem situația. Eu regret momentul prin care trebuie să treacă persoana în cauză, dar în niciun caz nu vom admite discriminarea cetățeanului”, a precizat Veronica Roșca.

TV8.md amintește că pe 24 decembrie 2025, a intrat în vigoare regulile mai stricte pentru doritorii de a obține cetățenia Republicii Moldova. Noua lege a fost implementată după ce în ultimii ani a crescut numărul de cazuri în care străinii folosesc acte false pentru a obține cetățenia țării noastre. Astfel, solicitanții vor trebui să depună cererea în mod personal la sediile ASP și vor trebui să demonstreze prin examen că știu limba română și Constituția.

Datele Agenției Servicii Publice arată că, anul trecut au fost depuse peste 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei Republicii Moldova.