Ucraina acuză Rusia de „terorism nuclear” și avertizează că planul Kremlinului de a reporni reactorul 1 de la cea mai mare centrală nucleară din Europa de Est ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreg continentul. Între timp, Rusia continuă să bombardeze orașe din țara vecină, inclusiv Odesa. „Fiecare astfel de atac rusesc subminează diplomația”, a comentat liderul ucrainean Volodimir Zelenski și a acuzat Rusia de terorism, după ce un tren cu pasageri a fost atacat cu drone.

Rusia recunoaște accidental că nava-amiral „Moskva” a fost scufundată de Ucraina. Versiunea a contrazis direct narațiunea oficială promovată până acum de Kremlin, potrivit căreia Moskva s-ar fi scufundat în urma unui incendiu accidental, scrie CNN. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Forțele de Apărare trebuie să provoace pierderi de până la 50.000 de militari ruși pe lună, un nivel considerat optim pentru a împiedica Rusia să își refacă armata.

"Astăzi, Rusia a atacat cu drone de atac un tren de pasageri în regiunea Harkiv. În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi tratat în mod identic – exclusiv ca **terorism**. Nu ar exista niciun dubiu privind calificarea acestui act, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici oriunde altundeva. Nu există și nu poate exista niciun scop militar în distrugerea civililor aflați într-un vagon de tren. În acel tren se aflau peste 200 de persoane. Iar în vagonul lovit de una dintre dronele rusești erau 18 oameni. În total, în urma acestui atac cu trei drone, până în acest moment se știe despre **patru persoane decedate**. Transmit condoleanțe tuturor rudelor și celor apropiați. Alte **patru persoane sunt căutate** de salvatori, iar **două persoane au fost rănite**. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce face. Iar acest lucru înseamnă responsabilitate nu doar pentru loviturile asupra oamenilor noștri, asupra vieților noastre, ci și pentru însăși posibilitatea de a lansa astfel de atacuri. Rușii și-au mărit semnificativ capacitățile de a ucide, capacitățile de a teroriza. Ei investesc în progresul terorii. Iar datoria noastră – și acesta este lucrul care trebuie să unească toți oamenii normali din lume – este să asigurăm **progresul protecției vieții**. Acest lucru este posibil prin presiune asupra Rusiei. Este posibil prin pedepsirea Rusiei pentru ceea ce face. Este posibil prin sprijinirea Ucrainei. Mulțumesc tuturor celor care nu tac atunci când văd ce fac teroriștii ruși", a scris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Telegram.
 

UPDATE Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la RFI, că ar vota în favoarea unirii României cu Republica Moldova, dacă ar avea loc un referendum pe această temă. „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota „DA””, a afirmat premierul. Declarația vine în contextul poziției exprimate recent de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru unirea Moldovei cu România, dacă ar exista un referendum.

UPDATE „Un atac dur cu drone de atac asupra Odesei. Peste 50 de drone au fost lansate de ruși asupra orașului, iar principalele ținte au fost infrastructura energetică și obiectivele civile obișnuite. În urma acestui atac au fost avariate cinci clădiri de locuințe, cu distrugeri semnificative ale apartamentelor și scărilor. Până în acest moment se știe despre zeci de persoane rănite, printre care și copii. Toate serviciile sunt implicate la fața locului pentru a acorda ajutor. Operațiunea de salvare va continua până când va fi clarificată soarta tuturor persoanelor care ar putea fi sub dărâmături. Una dintre dronele rusești a lovit o casă de rugăciune a creștinilor de credință evanghelică. În această noapte au fost lovite și alte regiuni: regiunea Lviv, Dnipropetrovsk, Nikolaev, Odesa, Sumî și Harkiv. Rușii au vizat infrastructura energetică și alte obiective critice. Se știe că există persoane rănite. În total, pe parcursul nopții, Rusia a lansat 165 de drone de atac asupra Ucrainei, dintre care aproximativ 100 au fost „Shahed”. Fiecare astfel de atac rusesc subminează diplomația care, totuși, continuă și lovește, printre altele, în eforturile partenerilor care ajută la încheierea acestui război. Ne bazăm pe faptul că America, Europa și alți parteneri nu vor tăcea în privința acestui lucru și își vor aminti că, pentru o pace reală, este nevoie de presiune tocmai asupra Moscovei – sancțiuni, blocarea operațiunilor rusești, blocarea întregii infrastructuri a flotei de petroliere rusești. Fără presiune asupra agresorului, războaiele nu se opresc. La fel cum nu se opresc nici fără sprijinul apărătorilor vieții. Este nevoie de sprijin constant pentru poporul nostru, pentru luptătorii noștri, precum și de implementarea mai rapidă a acordurilor. Mulțumesc tuturor celor care înțeleg acest lucru și ajută”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Administrația Donald Trump a semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care probabil va impune cedarea regiunii Donbas către Rusia, a scris marți Financial Times, citând opt persoane familiarizate cu discuțiile. De asemenea, Washingtonul a dat de înțeles că ar putea oferi Ucrainei mai mult armament pentru a-și consolida armata pe timp de pace, dacă va accepta să-și retragă forțele din părțile regiunii estice pe care le controlează, a scris ziarul, preluat de Reuters. Ucraina este din ce în ce mai nesigură dacă Washingtonul se va angaja să ofere garanții de securitate, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru FT, adăugând că americanii „se opresc de fiecare dată în momentul când garanțiile de securitate sunt gata de semnat”.

UPDATE Rusia nu a efectuat nicio lansare confirmată a unei rachete balistice de fabricație iraniană împotriva Ucrainei în timpul războiului de amploare, a declarat serviciul de informații militare ucrainean (HUR) pentru Kyiv Independent pe 26 ianuarie. Deși Teheranul a livrat Moscovei peste 350 de rachete Fath-360 cu rază scurtă de acțiune, Ucraina nu a confirmat încă desfășurarea acestora împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean, a declarat purtătorul de cuvânt al HUR, Andrii Yusov. Motivele ar putea fi „posibile limitări de caracter tehnic sau politic”, a adăugat el, fără a exclude posibilitatea ca Rusia să fi efectuat lansări de testare pe propriul teritoriu.

UPDATE Într-un interviu acordat publicației ucrainene Telehraf, Bogdan Iaremenko, deputat din partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului” și fost diplomat, a declarat că Beijingul nu își ascunde interesul de a preveni o înfrângere a Rusiei în războiul cu Ucraina. Potrivit acestuia, sprijinul Chinei pentru Moscova are o logică strategică clară. Beijingul furnizează Rusiei echipamente, mijloace de transport și resurse materiale pe care economia rusă nu le poate produce singură la scară suficientă. Iaremenko susține că autoritățile chineze privesc războiul din Ucraina nu doar ca pe un conflict regional, ci ca pe o confruntare mai amplă între Kremlin și Occident, în care Beijingul nu dorește o victorie a Statelor Unite și a Europei.

UPDATE La Kiev, 1.330 de clădiri rezidențiale - adică aproximativ 15% din totalul locuințelor orașului - sunt încă fără încălzire, din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii critice, a spus primarul Vitali Kliciko pe 25 ianuarie.

UPDATE Cel puțin 22 de persoane au fost rănite în urma unui atac nocturn al Rusiei asupra Odesei. Printre clădirile afectate se numără locuințe, o grădiniță, un magazin și un șantier. Potrivit lui Serhei Lisak, șeful Administrației Militare a orașului, dintre cei răniți, 14 au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri la fața locului. Totodată, în noaptea de 27 ianuarie, pompierii au salvat mai multe persoane blocate în locuințe, inclusiv un copil. În prezent, angajații serviciilor de gospodărire comunală lucrează pentru a înlătura consecințele atacului.

UPDATE Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina și atacurile lui Donald Trump asupra Europei, inclusiv încercarea sa de a cuceri Groenlanda, îi obligă pe liderii de pe continent să își intensifice eforturile pentru ca blocul să devină autosuficient în materie de apărare. În unele domenii, acest lucru se întâmplă surprinzător de repede, în timp ce în altele, ar putea dura ani până când capacitățile americane vor putea fi înlocuite, scrie The Moscow Times.

UPDATE Șeful diplomației franceze Jean-Noel Barrot a reacționat la declarațiile șefului NATO, potrivit cărora Europa nu se poate apăra fără ajutorul SUA, contrazicându-l și susținând că europenii „pot și trebuie” să-și asume propria apărare, relatează AFP.

UPDATE Secretarul general al NATO a respins categoric ideea unei apărări europene independente de SUA în timpul unei vizite la Parlamentul European. Mark Rutte a avertizat că Uniunea Europeană este incapabilă să se protejeze singură în fața amenințărilor actuale. El a descris parteneriatul cu americanii drept „garantul ultim al libertății” pentru întreg continentul. Mesajul vine într-un moment tensionat, marcat de reducerea sprijinului american anunțată pentru anul 2026. Rutte a insistat că orice încercare de a crea o alianță paralelă ar fi o greșeală costisitoare, notează Cotidianul.

UPDATE Șeful Energoatom, compania nucleară de stat a Ucrainei, a acuzat Rusia de „terorism nuclear” și a avertizat că planul de a reporni reactorul 1 de la centrala nucleară Zaporojie ar putea declanșa un incident cu consecințe pe întreg continentul european. Pavlo Kovtoniuk, președintele interimar al Energoatom, a declarat pentru The Times că inițiativa Moscovei contrazice propunerile discutate în negocierile de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, unde s-a abordat și posibila împărțire a energiei electrice produse de centrală. Cele șase reactoare ale centralei, aflate pe prima linie a conflictului, au fost oprite din motive de siguranță încă din septembrie 2022. În luna ianuarie, autoritatea de reglementare nucleară rusă, Rostekhnadzor, a emis o licență pentru reluarea operațiunilor reactorului 1. Cu toate acestea, centrala funcționează cu combustibil nuclear furnizat de compania americană Westinghouse și depinde de sistemele de siguranță ucrainene, despre care Rusia nu deține informațiile tehnice necesare. „Există un risc major de erori în controlul miezului reactorului, deoarece ei nu cunosc sistemul și specificul funcționării acestuia. Pierderea controlului asupra combustibilului ar putea provoca un incident nuclear extrem de periculos, cu efecte care ar putea afecta întregul continent”, a explicat Kovtoniuk, scrie Adevărul.

UPDATE Sarcina Forţelor de Apărare ale Ucrainei este să asigure un nivel atât de mare al pierderilor armatei de ocupaţie încât să nu poată reface efectivul, ideal fiind de 50.000 pe lună, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul prezentării iniţiativei E-Score pentru evaluarea eficacităţii unităţilor de drone, relatează Ukrinform. Zelenski a mai menţionat că în decembrie 2025, unităţile ucrainene au distrus 35 de mii de ocupanţi. "Timp de 10 ani de război din Afganistan, armata sovietică a pierdut jumătate din cât au pierdut ruşii într-o lună de război," a subliniat el.

UPDATE Pentru prima dată, autoritățile ruse au admis indirect că nava-amiral a Flotei din Marea Neagră a fost scufundată în urma unui atac ucrainean. Informația a apărut într-o hotărâre a unui tribunal militar din Moscova. Ea a fost ștearsă rapid de pe site, dar salvată de publicația independentă Mediazona. Documentul se referea la condamnarea, în lipsă, la închisoare pe viață a unui comandant ucrainean. Acesta a fost acuzat că a ordonat lovituri asupra „Moskva” și asupra unei alte nave militare ruse, mai arată CNN. Crucișătorul Moskva s-a scufundat în aprilie 2022, la doar șapte săptămâni după lansarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei. Kievul a susținut imediat că nava a fost lovită de o rachetă de croazieră antinavă de tip Neptune, lansată de forțele ucrainene.

UPDATE Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a acuzat luni Ucraina că ar încerca să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Ca urmare, a dispus convocarea ambasadorului ucrainean la Ministerul de Externe, scrie Euronews citat de Mediafax. Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews.

UPDATE Presiunea lui Donald Trump pentru controlul SUA asupra Groenlandei a declanșat o nouă serie de instrucțiuni din partea Kremlinului cu privire la modul în care presa de stat rusă ar trebui să prezinte evenimentele actuale. Conform instrucțiunilor media obținute de site-ul independent Meduza, instituțiile de stat și cele pro-guvernamentale au fost sfătuite să prezinte impasul „Groenlanda” ca o dovadă clară a unui „Occident slăbit”, a unei „Alianțe Nord-Atlantice (NATO) fracturată” și a unui „președinte american care se inspiră din strategia lui Vladimir Putin”, scrie Gândul.

UPDATE Rusia își retrage forțele de pe aeroportul Kamishli din nord-estul Siriei, o regiune în care trupele guvernamentale siriene încearcă să recâștige controlul asupra forțelor kurde, informează Reuters, citată de agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, scrie Rador.