Europa se află în două războaie: unul al Rusiei contra Ucrainei și altul împotriva democrațiilor de pe continent, iar Republica Moldova se află în prima linie a celei de-a doua lupte. Afirmația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la Strasbourg, în cadrul plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Evenimentul a avut loc în contextul în care țara noastră deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri a instituției, mandat în timpul căruia Moldova va acționa cu responsabilitate pentru a apăra democrația, statul de drept și drepturile omului în Uniunea Europeană (UE).
„Întrucât Moldova deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, permiteți-mi să amintesc că această organizație s-a născut ca urmare a eșecului democrațiilor europene de a se proteja la timp, ca urmare a conștientizării faptului că pacea fără reziliență democratică este vremelnică.
Statutul Consiliului Europei este explicit. Scopul său este de a genera mai multă unitate, de a proteja drepturile omului, de a apăra democrația și statul de drept. Nu doar ca idealuri, ci ca sisteme care trebuie să reziste în fața presiunilor, manipulărilor și abuzurilor. Consiliul Europei nu a fost niciodată menit să fie o zonă de confort. A fost menit să fie o linie de apărare. Iar astăzi, Europa se află din nou în război. De fapt, în două războaie”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a subliniat că războiul din Ucraina afectează direct Republica Moldova și securitatea Europei, iar o pace durabilă nu poate exista fără tragerea Rusiei la răspundere. În acest context, Consiliul Europei are un rol esențial de garant al valorilor democratice și al dreptului internațional.
Al doilea război, contra democrațiilor, este unul hibrid și informațional, purtat în interiorul societăților noastre, „menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile”.
„Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se potențează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: să submineze, să controleze și să divizeze Europa”, a subliniat Sandu.
Președinta a menționat că Moldova a fost, și încă este, în prima linie a celui de-al doilea război, confruntându-se timp de doi ani consecutivi cu ingerințe electorale masive, care au avut multiple dimensiuni.
Sandu a subliniat criza energetică, care a exercitat presiune economică asupra cetățenilor vulnerabili, corupția politică care viza partide și candidați, precum și războiul informațional desfășurat pe platformele online.
Președinta a subliniat că aceste operațiuni sunt profesioniste, bine finanțate și pe termen lung, construite pe identificarea sistematică a vulnerabilităților, facilitate de infrastructuri transnaționale și susținute de lacunele juridice. Ele au drept scop să creeze o impresie falsă de furie și colaps social, pentru a epuiza cetățenii, a amplifica frica și a descuraja participarea democratică.
„Toate cu un singur obiectiv: preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei în sfera de influență a Rusiei și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei”, a declarat Sandu.
Președinta a subliniat că, din păcate, Georgia nu a reușit să repete scenariul Moldovei, fiind readusă de Rusia în sfera de influență a Moscovei. În prezent, Armenia devine ținta aceleași strategii, „menite să slăbească suveranitatea, să influențeze opțiunile democratice și să exploateze vulnerabilitățile interne”.
În acest context, Maia Sandu a declarat că este nevoie de un instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină, care să vizeze interferența electorală, concentrarea și capturarea mass-media, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția și utilizarea cu rea credință a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.
Președinta a vorbit despre necesitatea de a expune și demonta campaniile de dezinformare înainte ca acestea să afecteze percepțiile alegătorilor, subliniind importanța protejării jurnaliștilor, a societății civile și monitorizarea atentă a finanțării partidelor politice pentru a preveni distorsionarea voinței populare.
„Așadar, trebuie să ne mișcăm mai repede decât amenințarea și să preluăm inițiativa. Președinția Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei va acționa în concordanță cu această responsabilitate”, a declarat la final Maia Sandu.
Republica Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
La Strasbourg, șefa statului va avea mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayr, președinta APCE, Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, Marta Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.
