Ucraina acuză Rusia de „terorism nuclear” și avertizează că planul Kremlinului de a reporni reactorul 1 de la cea mai mare centrală nucleară din Europa de Est ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreg continentul. Între timp, Rusia continuă să bombardeze orașe din țara vecină, inclusiv Odesa. „Fiecare astfel de atac rusesc subminează diplomația”, a comentat liderul ucrainean Volodimir Zelenski și a acuzat Rusia de terorism, după ce un tren cu pasageri a fost atacat cu drone.

Rusia recunoaște accidental că nava-amiral „Moskva” a fost scufundată de Ucraina. Versiunea a contrazis direct narațiunea oficială promovată până acum de Kremlin, potrivit căreia Moskva s-ar fi scufundat în urma unui incendiu accidental, scrie CNN. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Forțele de Apărare trebuie să provoace pierderi de până la 50.000 de militari ruși pe lună, un nivel considerat optim pentru a împiedica Rusia să își refacă armata.

"Astăzi, Rusia a atacat cu drone de atac un tren de pasageri în regiunea Harkiv. În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi tratat în mod identic – exclusiv ca **terorism**. Nu ar exista niciun dubiu privind calificarea acestui act, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici oriunde altundeva. Nu există și nu poate exista niciun scop militar în distrugerea civililor aflați într-un vagon de tren. În acel tren se aflau peste 200 de persoane. Iar în vagonul lovit de una dintre dronele rusești erau 18 oameni. În total, în urma acestui atac cu trei drone, până în acest moment se știe despre **patru persoane decedate**. Transmit condoleanțe tuturor rudelor și celor apropiați. Alte **patru persoane sunt căutate** de salvatori, iar **două persoane au fost rănite**. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce face. Iar acest lucru înseamnă responsabilitate nu doar pentru loviturile asupra oamenilor noștri, asupra vieților noastre, ci și pentru însăși posibilitatea de a lansa astfel de atacuri. Rușii și-au mărit semnificativ capacitățile de a ucide, capacitățile de a teroriza. Ei investesc în progresul terorii. Iar datoria noastră – și acesta este lucrul care trebuie să unească toți oamenii normali din lume – este să asigurăm **progresul protecției vieții**. Acest lucru este posibil prin presiune asupra Rusiei. Este posibil prin pedepsirea Rusiei pentru ceea ce face. Este posibil prin sprijinirea Ucrainei. Mulțumesc tuturor celor care nu tac atunci când văd ce fac teroriștii ruși", a scris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Telegram.
 

UPDATE Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la RFI, că ar vota în favoarea unirii României cu Republica Moldova, dacă ar avea loc un referendum pe această temă. „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota „DA””, a afirmat premierul. Declarația vine în contextul poziției exprimate recent de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru unirea Moldovei cu România, dacă ar exista un referendum.

UPDATE „Un atac dur cu drone de atac asupra Odesei. Peste 50 de drone au fost lansate de ruși asupra orașului, iar principalele ținte au fost infrastructura energetică și obiectivele civile obișnuite. În urma acestui atac au fost avariate cinci clădiri de locuințe, cu distrugeri semnificative ale apartamentelor și scărilor. Până în acest moment se știe despre zeci de persoane rănite, printre care și copii. Toate serviciile sunt implicate la fața locului pentru a acorda ajutor. Operațiunea de salvare va continua până când va fi clarificată soarta tuturor persoanelor care ar putea fi sub dărâmături. Una dintre dronele rusești a lovit o casă de rugăciune a creștinilor de credință evanghelică. În această noapte au fost lovite și alte regiuni: regiunea Lviv, Dnipropetrovsk, Nikolaev, Odesa, Sumî și Harkiv. Rușii au vizat infrastructura energetică și alte obiective critice. Se știe că există persoane rănite. În total, pe parcursul nopții, Rusia a lansat 165 de drone de atac asupra Ucrainei, dintre care aproximativ 100 au fost „Shahed”. Fiecare astfel de atac rusesc subminează diplomația care, totuși, continuă și lovește, printre altele, în eforturile partenerilor care ajută la încheierea acestui război. Ne bazăm pe faptul că America, Europa și alți parteneri nu vor tăcea în privința acestui lucru și își vor aminti că, pentru o pace reală, este nevoie de presiune tocmai asupra Moscovei – sancțiuni, blocarea operațiunilor rusești, blocarea întregii infrastructuri a flotei de petroliere rusești. Fără presiune asupra agresorului, războaiele nu se opresc. La fel cum nu se opresc nici fără sprijinul apărătorilor vieții. Este nevoie de sprijin constant pentru poporul nostru, pentru luptătorii noștri, precum și de implementarea mai rapidă a acordurilor. Mulțumesc tuturor celor care înțeleg acest lucru și ajută”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Administrația Donald Trump a semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care probabil va impune cedarea regiunii Donbas către Rusia, a scris marți Financial Times, citând opt persoane familiarizate cu discuțiile. De asemenea, Washingtonul a dat de înțeles că ar putea oferi Ucrainei mai mult armament pentru a-și consolida armata pe timp de pace, dacă va accepta să-și retragă forțele din părțile regiunii estice pe care le controlează, a scris ziarul, preluat de Reuters. Ucraina este din ce în ce mai nesigură dacă Washingtonul se va angaja să ofere garanții de securitate, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru FT, adăugând că americanii „se opresc de fiecare dată în momentul când garanțiile de securitate sunt gata de semnat”.

UPDATE Rusia nu a efectuat nicio lansare confirmată a unei rachete balistice de fabricație iraniană împotriva Ucrainei în timpul războiului de amploare, a declarat serviciul de informații militare ucrainean (HUR) pentru Kyiv Independent pe 26 ianuarie. Deși Teheranul a livrat Moscovei peste 350 de rachete Fath-360 cu rază scurtă de acțiune, Ucraina nu a confirmat încă desfășurarea acestora împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean, a declarat purtătorul de cuvânt al HUR, Andrii Yusov. Motivele ar putea fi „posibile limitări de caracter tehnic sau politic”, a adăugat el, fără a exclude posibilitatea ca Rusia să fi efectuat lansări de testare pe propriul teritoriu.

UPDATE Într-un interviu acordat publicației ucrainene Telehraf, Bogdan Iaremenko, deputat din partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului” și fost diplomat, a declarat că Beijingul nu își ascunde interesul de a preveni o înfrângere a Rusiei în războiul cu Ucraina. Potrivit acestuia, sprijinul Chinei pentru Moscova are o logică strategică clară. Beijingul furnizează Rusiei echipamente, mijloace de transport și resurse materiale pe care economia rusă nu le poate produce singură la scară suficientă. Iaremenko susține că autoritățile chineze privesc războiul din Ucraina nu doar ca pe un conflict regional, ci ca pe o confruntare mai amplă între Kremlin și Occident, în care Beijingul nu dorește o victorie a Statelor Unite și a Europei.

UPDATE La Kiev, 1.330 de clădiri rezidențiale - adică aproximativ 15% din totalul locuințelor orașului - sunt încă fără încălzire, din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii critice, a spus primarul Vitali Kliciko pe 25 ianuarie.

UPDATE Cel puțin 22 de persoane au fost rănite în urma unui atac nocturn al Rusiei asupra Odesei. Printre clădirile afectate se numără locuințe, o grădiniță, un magazin și un șantier. Potrivit lui Serhei Lisak, șeful Administrației Militare a orașului, dintre cei răniți, 14 au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri la fața locului. Totodată, în noaptea de 27 ianuarie, pompierii au salvat mai multe persoane blocate în locuințe, inclusiv un copil. În prezent, angajații serviciilor de gospodărire comunală lucrează pentru a înlătura consecințele atacului.

UPDATE Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina și atacurile lui Donald Trump asupra Europei, inclusiv încercarea sa de a cuceri Groenlanda, îi obligă pe liderii de pe continent să își intensifice eforturile pentru ca blocul să devină autosuficient în materie de apărare. În unele domenii, acest lucru se întâmplă surprinzător de repede, în timp ce în altele, ar putea dura ani până când capacitățile americane vor putea fi înlocuite, scrie The Moscow Times.

UPDATE Șeful diplomației franceze Jean-Noel Barrot a reacționat la declarațiile șefului NATO, potrivit cărora Europa nu se poate apăra fără ajutorul SUA, contrazicându-l și susținând că europenii „pot și trebuie” să-și asume propria apărare, relatează AFP.

UPDATE Secretarul general al NATO a respins categoric ideea unei apărări europene independente de SUA în timpul unei vizite la Parlamentul European. Mark Rutte a avertizat că Uniunea Europeană este incapabilă să se protejeze singură în fața amenințărilor actuale. El a descris parteneriatul cu americanii drept „garantul ultim al libertății” pentru întreg continentul. Mesajul vine într-un moment tensionat, marcat de reducerea sprijinului american anunțată pentru anul 2026. Rutte a insistat că orice încercare de a crea o alianță paralelă ar fi o greșeală costisitoare, notează Cotidianul.

UPDATE Șeful Energoatom, compania nucleară de stat a Ucrainei, a acuzat Rusia de „terorism nuclear” și a avertizat că planul de a reporni reactorul 1 de la centrala nucleară Zaporojie ar putea declanșa un incident cu consecințe pe întreg continentul european. Pavlo Kovtoniuk, președintele interimar al Energoatom, a declarat pentru The Times că inițiativa Moscovei contrazice propunerile discutate în negocierile de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, unde s-a abordat și posibila împărțire a energiei electrice produse de centrală. Cele șase reactoare ale centralei, aflate pe prima linie a conflictului, au fost oprite din motive de siguranță încă din septembrie 2022. În luna ianuarie, autoritatea de reglementare nucleară rusă, Rostekhnadzor, a emis o licență pentru reluarea operațiunilor reactorului 1. Cu toate acestea, centrala funcționează cu combustibil nuclear furnizat de compania americană Westinghouse și depinde de sistemele de siguranță ucrainene, despre care Rusia nu deține informațiile tehnice necesare. „Există un risc major de erori în controlul miezului reactorului, deoarece ei nu cunosc sistemul și specificul funcționării acestuia. Pierderea controlului asupra combustibilului ar putea provoca un incident nuclear extrem de periculos, cu efecte care ar putea afecta întregul continent”, a explicat Kovtoniuk, scrie Adevărul.

UPDATE Sarcina Forţelor de Apărare ale Ucrainei este să asigure un nivel atât de mare al pierderilor armatei de ocupaţie încât să nu poată reface efectivul, ideal fiind de 50.000 pe lună, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în timpul prezentării iniţiativei E-Score pentru evaluarea eficacităţii unităţilor de drone, relatează Ukrinform. Zelenski a mai menţionat că în decembrie 2025, unităţile ucrainene au distrus 35 de mii de ocupanţi. "Timp de 10 ani de război din Afganistan, armata sovietică a pierdut jumătate din cât au pierdut ruşii într-o lună de război," a subliniat el.

UPDATE Pentru prima dată, autoritățile ruse au admis indirect că nava-amiral a Flotei din Marea Neagră a fost scufundată în urma unui atac ucrainean. Informația a apărut într-o hotărâre a unui tribunal militar din Moscova. Ea a fost ștearsă rapid de pe site, dar salvată de publicația independentă Mediazona. Documentul se referea la condamnarea, în lipsă, la închisoare pe viață a unui comandant ucrainean. Acesta a fost acuzat că a ordonat lovituri asupra „Moskva” și asupra unei alte nave militare ruse, mai arată CNN. Crucișătorul Moskva s-a scufundat în aprilie 2022, la doar șapte săptămâni după lansarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei. Kievul a susținut imediat că nava a fost lovită de o rachetă de croazieră antinavă de tip Neptune, lansată de forțele ucrainene.

UPDATE Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a acuzat luni Ucraina că ar încerca să influențeze alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Ca urmare, a dispus convocarea ambasadorului ucrainean la Ministerul de Externe, scrie Euronews citat de Mediafax. Într-o postare pe rețelele sociale, Orbán a afirmat că lideri politici ucraineni, „inclusiv președintele”, au făcut declarații considerate de el ofensatoare și amenințătoare la adresa Ungariei și a guvernului său. Premierul nu a precizat însă la ce afirmații se referă concret. Potrivit acestuia, serviciile de securitate națională au evaluat situația și au concluzionat că ar fi vorba despre acțiuni coordonate pentru influențarea scrutinului, arată Euronews.

UPDATE Presiunea lui Donald Trump pentru controlul SUA asupra Groenlandei a declanșat o nouă serie de instrucțiuni din partea Kremlinului cu privire la modul în care presa de stat rusă ar trebui să prezinte evenimentele actuale. Conform instrucțiunilor media obținute de site-ul independent Meduza, instituțiile de stat și cele pro-guvernamentale au fost sfătuite să prezinte impasul „Groenlanda” ca o dovadă clară a unui „Occident slăbit”, a unei „Alianțe Nord-Atlantice (NATO) fracturată” și a unui „președinte american care se inspiră din strategia lui Vladimir Putin”, scrie Gândul.

UPDATE Rusia își retrage forțele de pe aeroportul Kamishli din nord-estul Siriei, o regiune în care trupele guvernamentale siriene încearcă să recâștige controlul asupra forțelor kurde, informează Reuters, citată de agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, scrie Rador.

SUA au avertizat Ucraina să nu lovească interesele americane în atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia. Între timp, liderul ucrainean Volodimir Zelenski îi transmite un mesaj crucial lui Donald Trump: prietenul Vladimir Putin „nu este un om de încredere, este un actor prost”. Totodată, liderul american a ținut un discurs record despre Starea Uniunii, Ucraina fiind doar menționată în treacăt.

Rusia avertizează că transferul de arme nucleare către Ucraina ar putea declanșa un conflict între puteri nucleare. Vladimir Putin, Kremlinul și MAE rus vorbesc despre riscuri majore și consecințe „teribile” pentru securitatea globală. Între timp, un expert avertizează despre gafa făcută de Federația Rusă, care va afecta pe termen mediu și lung viitorul acestei țări.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat că, pe 26 februarie, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umierov, se va întâlni cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Președintele a subliniat că aceasta va fi prima întâlnire bilaterală cu reprezentanții SUA, potrivit Rador.

UPDATE Există un risc de proliferare nucleară în lumea de astăzi, potrivit unui oficial francez de la Palatul Elysee. „Trăim într-o perioadă care favorizează în mod fundamental proliferarea nucleară”, a declarat oficialul reporterilor miercuri, adăugând că presiunea asupra regimului internațional de neproliferare este în creștere, relatează Politico.

UPDATE Mariana Betsa, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, a reiterat poziția fermă a țării sale privind respingerea oricăror concesii teritoriale față de Rusia. Declarația a fost făcută pe 24 februarie, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, relatează publicația ucraineană New Voice.

UPDATE Ministrul ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, a prezentat planul armatei pentru al cincilea an de război la scară largă, care se concentrează pe îmbunătățirea apărării aeriene, stoparea avansului inamicului și privarea părții agresoare de resurse, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Procurorii polonezi au anunțat că suspecții, patru cetățeni belaruși și doi polonezi, au fost reținuți la data de 18 februarie și sunt acuzați că au încercat să transporte prin Belarus dispozitive care să susțină dezvoltarea producției ruse de sisteme militare, relatează Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene au efectuat, în noaptea de 24 februarie, lovituri coordonate asupra pozițiilor de comandă și logistică ale trupelor ruse din teritoriile ocupate, a anunțat Statul Major al Armatei Ucrainei. Potrivit sursei, atacurile fac parte dintr-un efort continuu de a reduce capacitatea de luptă a armatei ruse prin perturbarea rețelelor de comandă, a lanțurilor de aprovizionare și a infrastructurii de întreținere, limitând astfel posibilitatea Moscovei de a desfășura operațiuni eficiente. Pentru lovituri au fost folosite rachete balistice ATACMS de fabricație americană, cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, scrie Adevărul.

UPDATE Comisia Europeană va formula o propunere legislativă de interzicere totală a importurilor de petrol rusesc în UE, dar o va prezenta oficial abia pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile legislative din Ungaria, pentru a nu-l ajuta pe premierul ungar Viktor Orban, care ar putea exploata electoral subiectul, relatează Reuters.

UPDATE Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a criticat pe fostul președinte american Donald Trump pentru modul în care l-a tratat pe liderul rus Vladimir Putin, acuzându-l că l-a primit „ca pe un prieten” în contextul războiului din Ucraina, care a împlinit patru ani. Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu acordat postului public german Deutschlandfunk.

UPDATE Declarațiile lui Guterres au fost citite în numele său de Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU pentru consolidarea păcii. Guterres a avertizat că luptele reprezintă riscuri directe pentru funcționarea sigură și securizată a instalațiilor nucleare ale Ucrainei și a adăugat: „Acest joc inconștient de ruletă nucleară trebuie să înceteze imediat”. El a îndemnat statele membre ale ONU să finanțeze integral asistența umanitară și a afirmat că orice soluționare a războiului trebuie să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional. „Destul cu moartea. Destul cu distrugerea. Destul cu viețile frânte și viitorurile spulberate”, a adăugat el. „Este momentul pentru un armistițiu imediat, complet și necondiționat – primul pas către o pace justă care salvează vieți și pune capăt suferinței fără sfârșit”, notează Rador.

UPDATE La patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că războiul rămâne „o pată pe conștiința noastră colectivă” și a reiterat apelurile pentru un armistițiu imediat. În declarațiile pregătite pentru o ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care marchează cea de-a patra aniversare a invaziei ruse, Guterres a salutat eforturile Statelor Unite și ale altor actori de a pune capăt războiului, dar a subliniat că sunt necesare măsuri concrete pentru dezescaladare și pentru a crea spațiu diplomației. Referindu-se la invazia Rusiei, Guterres a spus: „Am fost martorii consecințelor în cascadă ale acestei încălcări flagrante a dreptului internațional”. El a afirmat că peste 15.000 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului, iar peste 41.000 au fost răniți. Printre cei uciși sau răniți se numără 3.200 de copii, scrie Rador.

UPDATE Rusia nu dă semne că încetinește ritmul invaziei sale în Ucraina chiar dacă economia sa resimte presiunea războiului și armata suferă pierderi tot mai mari, evaluează un thinktank proeminent. În același timp, arsenalul Moscovei de rachete și drone devine o amenințare directă pentru Europa, relatează The Guardian.

UPDATE Prezentatorul televiziunii ruse de stat, Vladimir Soloviov, a lansat o amenințare la adresa lumii, la împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Acesta susține că o înfrângere a Moscovei ar duce la „distrugerea” mondială. „Acesta este un război sfânt și trebuie să câștigăm. Dacă nu o facem, nu va exista o lume, pentru că de ce avem nevoie de o lume fără Rusia în ea?”, a spus Soloviov. 

UPDATE Rusia trimite migranți prin tuneluri subterane din Belarus în Europa, ca parte a războiului hibrid împotriva Occidentului. Belarus, un stat marionetă al Rusiei condus de dictatorul Alexander Lukashenko, a folosit specialiști din Orientul Mijlociu cu „un nivel ridicat de expertiză” pentru a proiecta tunelurile, au declarat oficialii polonezi pentru The Telegraph.

UPDATE Pe 24 februarie, când Ucraina a marcat patru ani de la declanşarea invaziei ruse la scară largă, președintele Volodimir Zelenski și liderii a opt țări din Europa de Nord și din statele baltice (formatul NB8) au adoptat, la Kiev, o declarație comună. Documentul condamnă agresiunea Rusiei, face apel la Moscova să accepte un armistițiu și anunţă o asistență militară planificată pentru 2026 în valoare de 12,5 miliarde de euro. De asemenea, semnatarii declaraţiei s-au exprimat cu privire la un potențial acord de pace care ar pune capăt războiului ruso-ucrainean. „Orice viitor acord de pace trebuie să se bazeze solid pe dreptul internațional. Nu poate recompensa agresiunea, legitima schimbarea frontierelor prin forță sau lăsa Ucraina vulnerabilă în fața unor noi amenințări militare. Ucraina continuă să demonstreze disponibilitate pentru negocieri de pace, în timp ce Rusia continuă să câștige timp”, se arată în declarație, notează Rador.

UPDATE Liderii țărilor G7, inclusiv președintele SUA Donald Trump, și-au afirmat „sprijinul neclintit pentru Ucraina în apărarea integrității sale teritoriale și a dreptului său de a exista”, într-o declarație publicată marți, cu ocazia împlinirii a patru ani de la declanșarea de către Rusia a invaziei pe scară largă în Ucraina, scrie HotNews.

UPDATE La patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, liderii europeni își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, însă opinia publică din marile state ale UE începe să arate nuanțe: entuziasmul inițial s-a estompat în unele țări, pesimismul privind deznodământul conflictului crește, iar ideea unor negocieri sau concesii teritoriale divide societățile europene, scrie Euronews.

UPDATE Danemarca poartă discuţii pentru a găzdui pe teritoriul său producătorul ucrainean de drone Skyfall, care va deveni astfel al doilea producător de armament ucrainean care va fabrica echipamente militare în ţara nordică, a anunţat marţi Ministerul danez al Apărării, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar fi transformat proprietăți din Europa de Vest într-o rețea de „cai troieni”, pregătită pentru a susține o posibilă campanie coordonată de sabotaj, scrie Adevărul.

UPDATE Agențiile de informații afirmă că o toxină mortală din pielea broaștelor săgeată din Ecuador a fost găsită în organismul lui Navalnîi și că este foarte probabil să fi dus la moartea acestuia, relatează jurnaliștii de la The Guardian.

UPDATE Istoric și expert în relații internaționale, Sarah Paine, de la Johns Hopkins University și Henry A. Kissinger Center for Global Affairs, explică, într-un podcast, gafa făcută de Federația Rusă care va afecta pe termen mediu și lung viitorul acestei țări, chiar dacă deocamdată pare să o ajute. Paine consideră că Rusia a ratat o oportunitate imensă de a deveni o putere modernă după colapsul Uniunii Sovietice. Doar că în loc să investească în infrastructură atunci când putea să beneficieze de pe urma prețurilor mari ale petrolului și să promoveze principiul statului de drept, Putin a ales calea războaielor și a atacat pe rând Cecenia, Georgia și Ucraina. Chiar dacă va învinge Ucraina, la fel cum a făcut-o în războaiele cu Cecenia și Georgia, prețul plătit va fi unul enorm. Iar Rusia deja decontează. În prezent, „țarul” și-a împins țara într-un tratat de tip stat vasal cu China și depinde total de Beijing pentru tehnologie și capital. „Rusia este o umbră a Uniunii Sovietice. Va fi un stat vasal. Este deja un stat vasal al Chinei și nu există nicio cale prin care să iasă din asta prea curând. Rusia e terminată”, crede Sarah Paine, potrivit Adevărul.

UPDATE La patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, liderii Uniunii Europene au mers la Kiev fără noile sancțiuni împotriva Moscovei și fără împrumutul de 90 de miliarde de euro promise lui Volodimir Zelenski, după ce Ungaria a blocat ambele inițiative din cauza unei dispute legate de petrol, tensionând și mai mult relațiile dintre statele membre și punând sub semnul întrebării unitatea europeană. Disputa are în centrul ei conducta Drujba, instalația prin care Ungaria își asigură majoritatea petrolului rusesc. Oprirea ei a devenit un instrument de presiune politică în conflictul dintre Budapesta, Kiev și Bruxelles, scrie G4media.

UPDATE Publicația The New Yorker analizează noua strategie a Rusiei de a-și desfășura războiul din umbră în Europa. Locuitori europeni obișnuiți sunt recrutați pentru a servi drept intermediari între serviciile de informații rusești și rețeaua lor personală de infractori mărunți, scrie Adevărul.

UPDATE Autorităţile de la Kiev anunţă o schimbare majoră de strategie în procesul de reconstrucţie a ţării, în contextul impactului demografic profund provocat de război. Şeful Agenţiei de Stat pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin, a declarat pentru Agerpres că Ucraina nu va mai reconstrui şcolile din regiunile depopulate, scrie Digi24.

UPDATE Prezența unui fost membru Wagner pe o navă suspectată că face parte din „flota fantomă” a Rusiei a fost dezvăluită într-un proces din Franța, unde căpitanul a susținut că rușii de la bord aveau rol de „agenți de securitate”, relatează Politico.

UPDATE „Există multe dictaturi în lume. Unele dintre ele se autoizolează în interiorul propriilor granițe, încercând să blocheze orice influență externă a libertății. Altele însă nu recunosc deloc granițele și încearcă în mod activ să distrugă libertatea vecinilor lor, a unor regiuni întregi și uneori chiar a întregii lumi. În cazul Rusiei, avem de-a face cu al doilea tip de amenințare. Este o dictatură instabilă din punct de vedere psihic, care nu poate accepta că în Europa fiecare viață contează, că drepturile omului sunt importante și că națiunile pot fi protejate indiferent dacă sunt mari sau mici. Putin nu poate accepta un adevăr simplu – că undeva oamenii pot trăi diferit și se pot bucura de o viață diferită de cea pe care o preferă el. De aceea încearcă în mod constant să frângă pe cineva – nu doar acum, nu doar în acești patru ani, ci pe parcursul întregii sale perioade la putere. El este însăși războiul. Iar oricine îl sprijină pe Putin nu poate să nu înțeleagă că alege războiul”, a declarat Volodimir Zelenski într-un discurs adresat Parlamentului European.

UPDATE Volodimir Zelenski a afirmat că războiul dintre Rusia și Ucraina, care a împlinit patru ani, se află la ”începutul sfârșitului” celui mai mare conflict de după al Doilea Război Mondial. Dar liderul de la Kiev îi transmite un mesaj crucial lui Donald Trump: prietenul Putin ”nu este un om de încredere, este un actor prost”. Zelenski îndeamnă Washingtonul să nu se lase păcălit de ”jocurile” negocierilor lui Vladimir Putin. Într-un interviu amplu acordat Financial Times în ajunul celei de-a patra aniversări a invaziei rusești pe scară largă, președintele ucrainean a avertizat că, fără garanții ferme de securitate din partea Occidentului, Moscova va profita de încetarea focului pentru a-și reconstrui forțele în vederea unui nou atac.

UPDATE Istoria investițiilor americane în Rusia nu susține un astfel de optimism roz lansat de Moscova, presărat cu corupție, delapidări, parteneri închiși sau uciși. Ucrainenii sunt nedumeriți de convingerea continuă a lui Donald Trump că războiul merge într-o singură direcție, că nu au cărți de joc și că ar trebui să semneze o înțelegere proastă, potrivit Sky News. 

UPDATE La patru ani după ce a lansat invazia sa din Ucraina, războiul lui Vladimir Putin pare a fi din punct de vedere militar imposibil de câștigat. Cu un preț colosal în ceea ce privește pierderile de vieți omenești și răniți, forțele sale nu au reușit nici măcar să cucerească întreaga regiune Donbas. Putin își conduce acum războiul după principiul Micawber, nemaiîntâlnit în alte conflagrații: se va întâmpla ceva.Liderul rus pariază pe o abordare pe termen lung. Personajul lui Charles Dickens, Wilkins Micawber, și Vladimir Putin formează o pereche improbabilă. În ciuda inexpresivității sale, personajul fictiv Micawber este un tip destul de vesel; liderul rus este un om cu un umor mohorât, care chiar și atunci când face glume sau recunoaște că râde în public, o face pentru a înjosi și umili. Dar au un lucru în comun: credința că „se va întâmpla ceva”, potrivit Politico. 

UPDATE Președintele Donald Trump a ținut, marți, 24 februarie, un discurs-record despre Starea Națiunii, în care și-a lăudat realizările, a făcut unele afirmații false și și-a atacat repetat adversarii democrați, dar nu a mai făcut afirmații care să șocheze, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Discursul a abordat sumar subiectele de politică externă, Ucraina fiind doar menționată în treacăt, în timp ce în privința Iranului a repetat că nu-i va permite să aibă arma nucleară. „Prudența” neobișnuită a lui Donald Trump pare să semnaleze miza alegerilor din acest an, când republicanii vor încerca să păstreze controlul Congresului. Guvernatoarea Virginiei, Abigail Spanberger, va prezenta răspunsul democraților, o parte din aceștia boicotând discursul președintelui. Trump a stabilit deja oficial recordul pentru cel mai lung discurs despre starea națiunii, respectiv 108 minute, cu mesajul că SUA sunt cea mai măreață țară din lume. 

UPDATE Peste 100 de copii au fost racolaţi de persoane din Federaţia Rusă pentru a fi determinaţi să comită atentate pe teritoriul Ucrainei, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Ihor Klymenko, transmite Agerpres. Potrivit acestuia, „cel mai adesea, copiii sunt racolaţi pentru a da foc maşinilor, clădirilor administrative şi pentru servicii de curierat”.

UPDATE Comisia Europeană prezintă o propunere legislativă pentru o interdicție permanentă a importurilor de petrol din Rusia la 15 aprilie. Ungaria și Slovacia, care încă depind de importurile de petrol rusesc, s-au opus vehement oricărei interdicții. Oficiali UE au declarat pentru Reuters că momentul respectiv este menit să împiedice interdicția petrolului să devină o problemă majoră în campania electorală a Ungariei.

UPDATE Petrolierele care transportă petrol rusesc în valoare de sute de milioane de dolari trec frecvent prin apele britanice. Profesorul Michael Clarke, un expert de la Sky News, avertizează că europenii și rușii se îndreaptă spre o „confruntare militară pe mare”.

UPDATE „Cu Ursula von der Leyen am discutat strategia de consolidare semnificativă a rezilienței Ucrainei. Comisia Europeană va sprijini repararea infrastructurii energetice a Ucrainei, va ajuta la reconstrucția acesteia și la întărirea protecției rețelei energetice înainte de iarna următoare. Acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale întâlnirilor noastre de ieri, iar importanța sa este greu de supraestimat, mai ales având în vedere încercările constante ale Rusiei de a distruge viața normală în Ucraina. Împreună putem asigura o aprovizionare fiabilă cu energie, generare descentralizată și restaurarea obiectivelor avariate pentru a sprijini populația noastră. Sunt recunoscător Uniunii Europene pentru acest program. Mulțumesc, Ursula, și echipei Comisiei Europene, pentru sprijinul vostru”, a transmis Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a apreciat marți, 24 februarie, că adversarii Rusiei probabil înțeleg care vor fi implicațiile unui atac nuclear asupra acesteia sau a trupelor sale. La împlinirea a patru ani de război, Putin a declarat că Ucraina intenționează să folosească arme nucleare împotriva Rusiei și a acuzat Franța și Marea Britanie că ajută Kievul în acest plan, fără a prezenta dovezi.

UPDATE Rusia va putea susține invazia Ucrainei pe tot parcursul anului 2026, chiar și în contextul presiunilor economice și de forță de muncă emergente, în timp ce amenințarea rachetelor și dronelor sale asupra Europei este în creștere, potrivit unui important grup de reflecție militar, relatează The Guardian.

UPDATE Departamentul de Stat al SUA a transmis guvernului ucrainean să se abțină de la acțiuni care afectează interesele americane, în urma unui atac ucrainean asupra portului rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră, a declarat marți ambasadoarea Kievului la Washington. Ambasadoarea Olha Stefanişina a descris mesajul drept un demers oficial, dar a refuzat să ofere detalii despre modul în care a fost primit și dacă a fost convocată la Departamentul de Stat. Ea a adăugat că Ucraina a luat act de această notificare. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze, scrie Rador.

UPDATE Autoritățile militare din Odesa pregătesc o apărare circulară complexă, menită să transforme sudul Ucrainei într-o redută greu de cucerit. Anunțul a fost făcut de șeful Comandamentului Regional al Forțelor de Apărare Teritorială „Sud”, Denis Nosikov. Potrivit acestuia, în Odesa și în regiune se construiește o amplă rețea de fortificații, parte a programului de rezistență națională. Sistemul defensiv include șanțuri antitanc, „arici” metalici, capcane, obstacole minate și bariere inginerești greu de detectat. Este o infrastructură gândită pentru a încetini și epuiza orice eventuală ofensivă.

UPDATE Ucraina a intrat în cel de-al cincilea an de război, iar Moscova revine la retorica nucleară. Fostul președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a declarat pe 24 februarie că Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei — și chiar împotriva Franței și Regatului Unit — dacă cele două state ar furniza Kievului tehnologie nucleară, notează Adevărul.

UPDATE Rusia va încerca să rezolve problema extinderii NATO „prin metode politice sau militare”, iar fără eliminarea acestei chestiuni nu este posibilă soluționarea conflictului din jurul Ucrainei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția TASS.

UPDATE Potrivit Ukrinform, în cei patru ani de război la scară largă, Ucraina a provocat pierderi considerabile Rusiei atât în ceea ce privește forța umană a armatei, cât și în armament și tehnică militară. Conform datelor Statului Major, pierderile totale de luptă ale trupelor ruse în Ucraina, în perioada 24 februarie 2022 – 24 februarie 2026, se ridică la aproximativ 1.261.420 de persoane. De asemenea, Forțele de Apărare ucrainene au distrus 11.698 de tancuri, 24.086 de vehicule blindate de luptă, 37.560 de sisteme de artilerie, 1.654 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.305 mijloace de apărare antiaeriană, 435 de avioane, 348 de elicoptere, 145.571 de drone, 4.347 de rachete de croazieră, 29 de nave/ambarcațiuni, 2 submarine, 79.826 de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, precum și 4.074 de echipamente speciale.

UPDATE Mii de persoane au ieșit marţi pe străzi la Bratislava pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Ucraina în ziua în care s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei Rusiei, deși guvernul slovac a oprit aprovizionarea cu energie a Ucrainei devastate de război, relatează agenția de știri dpa, citată de Agerpres. Mai mult, celebrul Turnul Eiffel a fost luminat în culorile steagului Ucrainei, în semn de susținere din partea Franței cu suferinţa poporului ucrainean.