29 ianuarie 2026, ora 18:35

Noi detalii despre dosarul de tortură în care este învinuit Nicanor Ciochină. În anul 2020, atunci când era primar de Boldurești, acesta ar fi agresat fizic un bărbat și l-ar fi supus unor tratamente inumane și degradante. 

Potrivit unui comunicat al poliției, oamenii legii investighează fapte de tortură și tratament inuman atribuite fostului edil. Acesta ar fi aplicat victimei multiple lovituri și i-ar fi adresat injurii.

Ulterior, bărbatul, care avea dificultăți de deplasare, ar fi fost obligat să se deplaseze la locul unei presupuse incendieri de vegetație. Acolo, ar fi fost constrâns fizic și psihic, iar acțiunile ar fi fost documentate prin fotografii realizate chiar de către fostul primar.

Nicanor Ciochină este reținut pentru 72 de ore. Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor detaliilor și adoptarea deciziilor legale ce se impun.

Menționăm că astăzi, procurorii au cerut 9 ani de pușcărie pentru Nicanor Ciochină, acuzat că ar fi lovit mortal un copil la Boldurești. Pe lângă aceasta, acuzatorii au solicitat ca fostul primar să nu poată șofa 9 ani și să achite 31.000 de lei prejudiciu statului.

În privința presupusului său complice, Ion Andronache, procurorii cer 3 ani de închisoare într-un penitenciar deschis.

Tot astăzi, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis că Ciochină rămâne încă 60 de zile sub control judiciar. Totuși, inculpatul nu va fi monitorizat electronic. Măsura preventivă este prelungită succesiv, Ciochină având interdicția de a părăsi raionul fără înștiințare și de a conduce.

TV8.md amintește că Nicanor Ciochină este învinuit că în februarie 2024 ar fi lovit mortal cu mașina un băiat din localitate și ar fi fugit de la locul faptei. Ulterior, ar fi încercat să ascundă urmele accidentului, înscenând o altă coliziune cu implicarea mașinii avariate. 

Un medic stomatolog, considerat complice, l-ar fi ajutat să găsească o mașină identică celei implicate în accident și să monteze plăcuța cu numărul de înmatriculare pe o altă mașină. Ciochină susține că este nevinovat și că totul ar avea o motivație politică.

29 ianuarie 2026, ora 22:20

Datele cu caracter personal au devenit una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei digitale. Cardurile de fidelitate sau aplicațiile de reduceri sunt doar câteva instrumente  prin care consumatorii oferă benevol informații.

În 1993, în Marea Britanie, lanțul de magazine Tesco a lansat un card de fidelitate prin care clienții primeau puncte și reduceri. Deși colecta doar date simple — cât cheltuie un client și adresa sa — aceste informații au fost suficiente pentru a analiza cât de departe sunt dispuși oamenii să meargă până la magazin. Astfel, Tesco a dedus cu precizie unde să-și deschidă noile locații pentru a crește numărul clienților.

În prezent, cardurile de fidelitate sunt substituite de aplicații mobile, care reprezintă adevărate mine de informații despre consumatori.

„Prin colectarea acestor informații proprietarul acestor carduri de fidelitate cunoaște nu doar unde dar și cât de mult consumă, ce produse cumpără de la magazin, în ce oră, de la ce magazin și toate aceste practici nu au ..deci urmăresc un singur scop, de a urmări acțiunile acestui consumator și ai oferi servicii care necesită a fi vândute”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu. 

Pentru unii, strategiile de fidelizare sunt văzute drept instrumente cinice prin care companiile își cresc profiturile exploatând datele clienților; pentru alții, reprezintă un schimb corect — date oferite cu consimțământ, în schimbul reducerilor și ofertelor promoționale. Dar cât de convenabilă este această înțelegere?

„Nimic nu există gratuit în această viață. Când ceva ni se oferă cvazi gratuit, în realitate noi suntem marfa pentru aceste produse. De ce este importam să nu cedăm, să nu dăm, oferim aceste informații? Deoarece ele sunt valabile pe tot parcursul vieții și ele nu au termen de valabilitate. Odată colectate astăzi, peste 20 ani aceste informații vor genera efecte juridice pentru persoana fizică”, spune expertul. 

Un volum mare de date le permite marilor companii să ne analizeze comportamentul de consum din toate unghiurile. Chiar dacă pentru unii acest lucru nu pare o problemă, realitatea arată contrariul: informațiile despre noi sunt atât de valoroase, încât unele corporații internaționale sunt dispuse să riște chiar și amenzi de milioane de euro.

„Sancțiunile care au fost stabilite de Uniunea Europeană prin GDPR sau legea europeană privind protecția datelor numită GDPR se ridică până la 20 milioane de euro sau 4% din venitul total obținut din anul precedent. Calculându-se la nivel de grup, deci sunt niște sume uriașe. Doar că prestatorii nu sunt speriați de aceste sancțiuni din simplul motiv că veniturile sunt pe măsură”, a punctat Sergiu Bozianu. 

Probabil cel mai răsunător caz a avut în 2023. Compania META, care deține Facebook și Instagram, a primit o amendă în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru încălcarea legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Acest exemplu ne demonstrează încă odată că totul are un preț, chiar și produsele sau servicile care aparent sunt gratuite.