Datele cu caracter personal au devenit una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei digitale. Cardurile de fidelitate sau aplicațiile de reduceri sunt doar câteva instrumente prin care consumatorii oferă benevol informații.
În 1993, în Marea Britanie, lanțul de magazine Tesco a lansat un card de fidelitate prin care clienții primeau puncte și reduceri. Deși colecta doar date simple — cât cheltuie un client și adresa sa — aceste informații au fost suficiente pentru a analiza cât de departe sunt dispuși oamenii să meargă până la magazin. Astfel, Tesco a dedus cu precizie unde să-și deschidă noile locații pentru a crește numărul clienților.
În prezent, cardurile de fidelitate sunt substituite de aplicații mobile, care reprezintă adevărate mine de informații despre consumatori.
„Prin colectarea acestor informații proprietarul acestor carduri de fidelitate cunoaște nu doar unde dar și cât de mult consumă, ce produse cumpără de la magazin, în ce oră, de la ce magazin și toate aceste practici nu au ..deci urmăresc un singur scop, de a urmări acțiunile acestui consumator și ai oferi servicii care necesită a fi vândute”, a explicat pentru „Alo, TV8”, expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu.
Pentru unii, strategiile de fidelizare sunt văzute drept instrumente cinice prin care companiile își cresc profiturile exploatând datele clienților; pentru alții, reprezintă un schimb corect — date oferite cu consimțământ, în schimbul reducerilor și ofertelor promoționale. Dar cât de convenabilă este această înțelegere?
„Nimic nu există gratuit în această viață. Când ceva ni se oferă cvazi gratuit, în realitate noi suntem marfa pentru aceste produse. De ce este importam să nu cedăm, să nu dăm, oferim aceste informații? Deoarece ele sunt valabile pe tot parcursul vieții și ele nu au termen de valabilitate. Odată colectate astăzi, peste 20 ani aceste informații vor genera efecte juridice pentru persoana fizică”, spune expertul.
Un volum mare de date le permite marilor companii să ne analizeze comportamentul de consum din toate unghiurile. Chiar dacă pentru unii acest lucru nu pare o problemă, realitatea arată contrariul: informațiile despre noi sunt atât de valoroase, încât unele corporații internaționale sunt dispuse să riște chiar și amenzi de milioane de euro.
„Sancțiunile care au fost stabilite de Uniunea Europeană prin GDPR sau legea europeană privind protecția datelor numită GDPR se ridică până la 20 milioane de euro sau 4% din venitul total obținut din anul precedent. Calculându-se la nivel de grup, deci sunt niște sume uriașe. Doar că prestatorii nu sunt speriați de aceste sancțiuni din simplul motiv că veniturile sunt pe măsură”, a punctat Sergiu Bozianu.
Probabil cel mai răsunător caz a avut în 2023. Compania META, care deține Facebook și Instagram, a primit o amendă în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru încălcarea legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Acest exemplu ne demonstrează încă odată că totul are un preț, chiar și produsele sau servicile care aparent sunt gratuite.
