Președintele american Donald Trump a declarat că i-a cerut personal lui Vladimir Putin să oprească bombardamentele asupra Kievului și altor orașe ucrainene timp de o săptămână din cauza temperaturilor foarte scăzute, iar liderul rus ar fi fost de acord. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit lui Donald Trump şi a afirmat că o posibilă oprire temporară a atacurilor pe perioada iernii extreme ar putea ajuta la a proteja infrastructura energetică critică a Ucrainei, numind alimentarea cu electricitate „o temelie a vieții”. Totodată, Kievul anunță că Rusia a atacat în timpul nopții, iar bombardamentele s-au soldat cu trei morți.

Rusia a confirmat că Donald Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să nu mai atace Kievul până pe 1 februarie și spune că a fost de acord. Totuși, Kremlinul impune condiții pentru pace, deși armata Moscovei se confruntă cu o problemă gravă pe front, iar un expert britanic anunță că Putin pierde puterea în Rusia și vine sfârșitul dictatorului. Totodată, criza recentă privind suveranitatea Groenlandei a provocat îngrijorări în cadrul NATO, ridicând întrebări despre viitorul alianței fără SUA, potrivit Bloomberg. 

UPDATE Ucraina este gata să răspundă în mod similar, dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice a ţării, care au aruncat capitala Kiev în frig, a declarat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, adăugând însă că nu există un armistițiu oficial între cele două ţări. Pe lângă scepticismul cu privire la faptul că Vladimir Putin a acceptat într-adevăr să nu mai atace infrastructura energetică a Ucrainei timp de o săptămână, așa cum a declarat joi preşedintele Donald Trump, Volodimir Zelenski a comentat informațiile potrivit cărora ar fi fost invitat la Moscova de către preşedintele rus ca să negocieze, relatează Sky News, potrivit News.ro.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri că Rusia nu a vizat nicio infrastructură energetică ucraineană în atacul noaptea de joi spre vineri, lovind în schimb elemente de logistică, potrivit agențiilor internaționale de presă, citate de Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că partenerii europeni au lăsat efectiv sistemul de apărare aeriană al Ucrainei neprotejat într-un moment critic, în timp ce rachetele balistice rusești au lovit infrastructura energetică a țării și au împins-o „la un pas de o pană de curent”, scrie Financial Times.

UPDATE Unul dintre cei mai vocali susținători ai Kremlinului din presa audiovizuală rusă, Vladimir Soloviov, a lansat un discurs extremist la televiziunea de stat, cerând explicit distrugerea ucrainenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul talk-show-ului politic Evening with Vladimir Solovyov, difuzat pe Russia-1, și au stârnit reacții dure pe rețelele sociale, unde au fost catalogate drept incitare la violență și retorică genocidară. Vladimir Soloviov, cetățean rus, se află sub sancțiuni internaționale impuse de Uniunea Europeană și alte state occidentale, pentru rolul său în promovarea propagandei Kremlinului, notează Mediafax.

UPDATE Kremlinul a pus vineri, 30 ianuarie, sub semnul întrebării refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ceda Donbasul, pe care armata rusă nu l-a ocupat în totalitate, și centrala nucleară Zaporojie, care se află sub control rusesc de la începutul războiului.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că nu s-a ajuns la niciun compromis în privința regiunii Donețk și că problema teritorială trebuie soluționată la nivel de conducere.Anunțul a fost făcut de Zelenski în timpul unei discuții cu jurnaliștii, potrivit Ukrinform. 

UPDATE Doi tineri ucraineni care au trecut ilegal granița în România prin Munții Maramureșului și au rămas blocați într-o zonă greu accesibilă, au fost găsiți de salvatori. Potrivit directorului Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș, intervenția a fost una dificilă din cauza reliefului accidentat și a condițiilor meteo severe. Stratul de zăpadă depășea doi metri, iar temperaturile resimțite coborau până la -15 și -17 grade Celsius.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost de acord, la propunerea lui Donald Trump, să nu mai atace Kievul, dar în termeni diferiți de cei ai președintelui american. Peskov a declarat vineri că liderul rus a acceptat să oprească atacurile asupra Kievului, dar numai până duminică, 1 februarie, relatează Sky News. „Pot spune că președintele Trump i-a cerut personal președintelui Putin să se abțină de la atacurile asupra Kievului timp de o săptămână pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri. Asta e tot ce pot spune în această privință”, a subliniat reprezentantul președinției ruse. Întrebat dacă Putin a fost de acord cu propunerea, Peskov a răspuns: „Da, desigur. A fost o cerere personală din partea președintelui Trump”, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia a avertizat vineri că va lua toate măsurile pe care le are la dispoziţie pentru a-şi proteja petrolierele, după ce astfel de nave au fost capturate recent de SUA şi Franţa în apele internaţionale, în timp ce Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancţiuni ce ar extinde restricţiile împotriva petrolierelor din aşa-numită „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru a ocoli sancţiunile occidentale, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană se apropie de un moment de inflexiune strategică în materie de securitate, a avertizat Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate, Kaja Kallas, afirmând că dependența Europei de garanțiile externe nu mai este sustenabilă într-o lume marcată de rivalități sistemice și fragmentare geopolitică.

UPDATE Polonia a semnat vineri mai multe contracte pentru dotarea forţelor armate cu un zid anti-drone pentru protecţia frontierei de est a ţării şi totodată a NATO şi a Uniunii Europene, relatează AFP.

UPDATE Ministerul chinez de Externe a respins marți relatările din presa britanică potrivit cărora mașini-unelte importate din China au fost folosite pentru a produce rachetele balistice rusești cu capacitate nucleară Oreșnik, pe care Rusia le-a lansat în două rânduri asupra Ucrainei, scrie Adevărul.

UPDATE Un bogat om de afaceri ucrainean și fost bancher a fost găsit mort pe 23 ianuarie, după ce ar fi căzut de la fereastra unui luxos apartament, situat la etajul patru din inima orașului Milano. Portarul clădirii a auzit o „bufnitură” înainte de a descoperi trupul neînsuflețit în curte, relatează Corriere della Sera. Urme de legături au fost găsite pe încheieturile mâinilor, iar semne de pe gât sugerează o posibilă strangulare. Identificarea cadavrului nu a fost ușoară pentru poliția italiană: în buzunarul bărbatului au găsit un pașaport românesc, potrivit Le Figaro. În apartament nu se aflau telefoane mobile, valize sau haine, ci alte documente de identitate cu nume și naționalități diferite cu fotografia decedatului. În cele din urmă, anchetatorii au identificat cadavrul ca fiind cel al lui Alexander Adarich, în vârstă de 54 de ani, unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina. Fostul proprietar al Fidobank și Erste Bank of Ukraine, omul de afaceri avea interese financiare în Cipru, Luxemburg și Spania.

UPDATE UE intenționează să impună al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta ar urma să fie anunțat pe 24 februarie, ziua care marchează patru ani de invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Despre aceasta a anunțat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. „Intenționăm să prezentăm acest pachet de sancțiuni pe 24 februarie. În ciuda discuțiilor în curs între țările UE, nu s-a ajuns încă la un acord final privind pachetul de sancțiuni. Țările propun lucruri diferite... lucrările sunt în curs. Propunerile includ o „interdicție totală a serviciilor maritime”, precum și sancțiuni suplimentare asupra energiei și îngrășămintelor rusești. Lucrăm în continuare asupra lor. Nu avem, încă, un acord în acest sens, dar vom continua să lucrăm”, a declarat Kallas.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat vineri că Ucraina nu va accepta revendicările teritoriale ale Rusiei, care includ întreaga regiune Donbas pentru a încheia războiul, şi a insistat că acordul de garanţii de securitate pe care îl solicită de la SUA pentru a împiedica Kremlinul să invadeze din nou trebuie semnat înainte de confirmarea oricărui ipotetic acord de pace care să pună capăt conflictului, informează EFE.

UPDATE Sancțiunile impuse de administrația Trump împotriva sectorului energetic rus încep să producă efecte concrete, cu impact direct asupra finanțelor Kremlinului. Gigantul petrolier rus Lukoil a acceptat să își vândă activele din afara Rusiei către o firmă americană de investiții, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 22 de miliarde de dolari. Decizia vine după impunerea unor sancțiuni americane de tip „blocking”, care au înghețat bunurile aflate în SUA sau sub control american și au forțat ieșirea din investițiile respective, arată o analiză Newsweek.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat sugestiile potrivit cărora Ucraina ar fi „tehnic” pregătită să adere la UE în 2027. Comentariul său vine în ciuda reacțiilor negative din partea unor lideri europeni din această săptămână, care au sugerat că insistența sa asupra unei aderări accelerate este nerealistă. În cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Zelenski a insistat că Ucraina nu va renunța la intenția sa de a adera la Uniunea Europeană, deoarece importanța acestui pas pentru securitatea Ucrainei este extrem de mare, potrivit Mediafax.

UPDATE Estonia face presiuni pentru o interdicție de intrare la nivelul întregii UE pentru foștii soldați ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, pe 29 ianuarie. „Nu poate exista o cale de la Bucha la Bruxelles”, a declarat Tsahkna reporterilor din capitala Belgiei, adăugând că va ridica propunerea la o reuniune a miniștrilor de externe ai UE, mai târziu în acea zi. „Rusia are aproape un milion de combatanți. Sunt, în mare parte, criminali. Sunt oameni foarte periculoși”, a declarat ministrul.

UPDATE Președintele Ucrainei a spus că un acord final privind un plan de pace poate fi încheiat numai în cadrul unui summit al liderilor de la Kiev și Moscova, scrie Reuters. Volodimir Zelenski a declarat vineri că este pregătit pentru „orice format” de summit al liderilor, dar nu pentru unul care să aibă loc la Moscova, calificând o astfel de mișcare drept „imposibilă”. Zelenski a spus că nu s-ar întâlni cu Putin nici în Belarus, o țară cu legături puternice cu Kremlinul. El a adăugat că un acord final privind un plan de pace poate fi încheiat numai în cadrul unui summit al liderilor și a sugerat în schimb ca Putin să vină în capitala Ucrainei, Kiev. „Îl invit public, dacă îndrăznește, desigur”, a spus Zelenski.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că data sau locul următoarei runde de negocieri mediate de SUA între Ucraina și Rusia privind încheierea războiului ar putea suferi modificări. Runda următoare de negocieri trebuia să aibă loc duminică la Abu Dhabi, dar Zelenski a declarat că nu știe când va avea loc următoarea întâlnire, scrie Reuters. „Este foarte important pentru noi ca toți cei cu care am convenit să fie prezenți la întâlnire, deoarece toată lumea așteaptă feedback”, a transmis el reporterilor într-o declarație publicată, vineri, de biroul său. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că principalii emisari ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care au participat la runda precedentă de negocieri, nu vor participa la întâlnirea din weekend de la Abu Dhabi. „Dar data sau locul se pot schimba, deoarece, în opinia noastră, se întâmplă ceva în situația dintre Statele Unite și Iran. Iar aceste evoluții ar putea afecta probabil calendarul”, a spus Zelenski.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze informațiile apărute privind o presupusă înțelegere legată de oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. De asemenea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat că Rusia consideră inacceptabil un armistițiu pe termen lung, de 60 de zile sau mai mult, susținând că Ucraina ar putea folosi o astfel de pauză pentru a se regrupa și a-și reînarma forțele armate. În paralel, mai mulți bloggeri militari ruși au afirmat pe 29 ianuarie că Armata Rusă ar fi emis un ordin de suspendare a atacurilor asupra regiunii Kiev și asupra infrastructurii energetice ucrainene, dar recunosc că informațiile nu sunt confirmate și că acuratețea lor rămâne incertă. ISW arată în această dimineață că nu a reușit să confirme existența unei astfel de înțelegeri, iar termenii săi sunt neclari. 

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei susțin că ar fi doborât sau bruiat în jur de 80 de drone, dintre cele 111 trimise de Rusia noaptea trecută. Dronele, majoritatea drone kamikaze Shahed, au fost lansate din mai multe orașe rusești și din zone temporar ocupate din Donetsk, în timp ce racheta balistică Iskander-M (folosită des în astfel de atacuri) a fost lansată din Voronej, mai raportează ucrainenii, care anunță că atacul era încă în desfășurare la ora 8, în această dimineață. Atacul a avut loc la scurt timp după declarațiile făcute de președintele SUA, Donald Trump, care a spus că “i-a cerut personal” omologului rus că nu lanseze atacuri cu rachete asupra Kievului timp de o săptămână, în contextul “frigului extrem” din regiune. 

UPDATE Şeful Administrației Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a atacat 36 de localități din regiune. Potrivit unui comunicat remis vineri dimineaţă, în urma bombardamentelor, trei persoane au fost ucise, iar alte 10 au fost rănite. Prokudin a precizat că ruşii au folosit drone, sisteme de artilerie şi aviaţia. Militarii ruși au atacat infrastructura critică și socială, precum și cartiere rezidențiale. De asemenea, au fost avariate două blocuri de locuințe și nouă case particulare. În plus, au fost distruse sau deteriorate o casă de cultură, conducte de gaze, spații de depozitare, un garaj și mai multe automobile, notează Rador.

UPDATE Secretarul american al apărării Pete Hegseth nu va participa la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO care va avea loc luna viitoare la Bruxelles, afirmă două surse citate joi de Reuters, transmite Agerpres. Conform acestor surse, un oficial american şi un diplomat din cadrul NATO, Hegseth va lipsi de la întâlnirea programată pentru 12 februarie la sediul Alianţei. Niciuna dintre surse nu a menţionat motivul acestei absenţe, iar Pentagonul şi NATO nu au comentat imediat relatarea.

UPDATE UE intenţionează să pună la dispoziţie Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 145 de milioane de euro, a anunţat joi Comisia Europeană. Fondurile sunt destinate să asigure protecţie, adăpost, hrană şi acces la apă şi servicii medicale, a precizat comisia, relatează dpa preluată de Agerpres. O sumă suplimentară de opt milioane de euro este alocată pentru găzduirea refugiaţilor de război în Republica Moldova, a adăugat aceasta. Având în vedere atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, UE furnizează, de asemenea, alte 500 de generatoare de curent electric de urgenţă. Vineri, 447 dintre acestea fuseseră deja livrate. De la începutul războiului lansat de Rusia în urmă cu aproape patru ani împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a furnizat peste 1,4 miliarde de euro pentru programe de ajutor umanitar în Ucraina şi Republica Moldova. Cel puţin trei miliarde de euro au fost oferite pentru securitatea energetică, a precizat aceasta. În total, Uniunea Europeană a sprijinit Ucraina cu 193,3 miliarde de euro, a precizat Comisia Europeană, scrie Digi24.

UPDATE Uniunea Europeană și Consiliul Europei au semnat un acord istoric pentru finanțarea și înființarea unei “echipe pregătitoare” (advance team) dedicate creării Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Acest organism pregătitor, gestionat de Consiliul Europei, marchează un pas concret către tragerea la răspundere a conducerii de vârf pentru invazie.

UPDATE Din octombrie în noiembrie anul trecut, diferența dintre țițeiul european Brent și cel rusesc Urals aproape s-a dublat, după ce SUA au impus sancțiuni companiilor petroliere Rosneft și Lukoil. Decalajul s-a mărit la 24 de dolari pe baril, de la aproximativ 15 dolari pe baril cât fusese în ultimii doi ani. Efectul restricțiilor impuse de SUA, combinat cu prețurile scăzute, au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 20% față de 2024. Deși este puțin probabil ca presiunile bugetare să modifice obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, acestea încep să se facă simțite. “Deficitul bugetar este cu siguranță un subiect important pentru Putin în acest moment”, a declarat Janis Kluge, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, scrie Biziday.

UPDATE Patriarhul Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a susţinut joi, 29 ianuarie, interzicerea prin lege a avortului în Rusia în cazul în care femeia nu obţine consimţământul soţului, notează Adevărul.

UPDATE „Trupele de ocupație ruse au lansat un atac cu rachete asupra unei clădiri de depozit aparținând unei întreprinderi civile din suburbia Harkovului. A izbucnit un incendiu de amploare, care a afectat o suprafață de peste 5.000 de metri pătrați. Construcțiile clădirii au suferit distrugeri semnificative. Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Peste 80 de salvatori și 20 de unități de tehnică ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) sunt implicați în lichidarea consecințelor atacului inamic. De asemenea, la fața locului acționează genişti ai DSNS și pompieri din cadrul brigăzii locale de pompieri a localității Rohan”, anunță salvatorii din Ucraina.

UPDATE Cu alegerile parlamentare din 12 aprilie tot mai aproape și cu partidul său aflat pentru prima dată în urmă în sondaje, Viktor Orbán a transformat Ucraina în principalul instrument al strategiei sale de supraviețuire politică. Premierul ungar încearcă să reducă miza scrutinului la o alegere existențială între „război și pace”, folosind conflictul din Ucraina ca temă centrală de campanie, scrie Ziare.com.

UPDATE Kremlinul continuă să respingă garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina. În același timp, SUA au anunțat că au finalizat elaborarea acestora. Mai mult, Washingtonul va juca un „rol-cheie” în aceste garanții, conform unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a confirmat că Washingtonul și Kievul au finalizat armonizarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Potrivit acestuia, există un „consens general” privind posibila desfășurare a unui mic contingent de trupe europene în Ucraina, cu sprijinul SUA. Rubio a mai declarat că Statele Unite ar putea trimite un reprezentant la viitoarele negocieri ucraineano-ruse planificate la Abu Dhabi pe 1 februarie. Totuși, emisarul special Steve Witkoff și fostul consilier prezidențial Jared Kushner nu vor participa.

UPDATE Rusia va accepta garanții internaționale de securitate doar pentru o Ucraină prietenoasă cu Moscova, a declarat joi, 29 ianuarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de agenția de presă Interfax, potrivit DPA. Guvernul rus nu știe ce au convenit SUA și Ucraina în privința garanțiilor de securitate, a spus Lavrov într-o intervenție la Moscova, citat de Interfax. Serghei Lavrov sugerează că numai o Ucraină controlată de un regim prorus poate fi acceptată de Kremlin. În caz contrar, susține el, Kremlinul ar continua cu presupunerea că Rusia este amenințată. „Dacă scopul este de a păstra actualul regim într-o parte a teritoriului fostei Ucraine pentru ca apoi acest regim să fie utilizat drept cap de pod pentru amenințări la adresa Rusiei, atunci astfel de garanții cu greu vor asigura o pace fiabilă”, a declarat Lavrov, citat de agenția de propagandă Interfax. Lavrov s-a pronunțat împotriva ideii ca trupe din state membre NATO și UE să monitorizeze respectarea păcii în Ucraina pe motiv că ar fi „cheia unui nou conflict”. "Spre deosebire de ucraineni şi americani, noi nu comentăm public negocierile, care ar trebui să se desfăşoare într-o linişte confidenţială", a spus ministrul rus de externe, citat de agenţia TASS.

UPDATE După 1.435 de zile de război al Moscovei din Ucraina, în care Rusia nu și-a îndeplinit obiectivele inițiale, armata lui Putin se confruntă cu o problemă gravă pe frontul de luptă. Un raport al Centrului pentru Studii Strategice (CSIS) dezvăluie faptul că forțele ruse avansează mai lent decât orice armată din secolul trecut.Multe ofensive din Primul Război Mondial au câștigat teritoriu mai rapid decât atacurile Kremlinului cu ”mașina de tocat carne” din Ucraina. Forțele lui Vladimir Putin au avansat între 15 și 70 de metri pe zi de la începutul anului 2024, mai lent decât multe campanii din timpul Primului Război Mondial, conform CSIS, scrie Telegraph.Armata Rusiei avansează în Ucraina în cel mai lent ritm înregistrat în peste 100 de ani de război, arată noua analiză. Serviciile de informații occidentale consideră că Rusia a suferit, de asemenea, peste 1,2 milioane de victime de la începutul războiului, acum patru ani. Concluziile vin în timp ce Moscova continuă să încerce să obțină avantaj în timpul discuțiilor de pace conduse de SUA, susținând că prăbușirea Ucrainei este inevitabilă. Putin a încercat să convingă administrația Trump să forțeze Kievul să cedeze restul regiunii Donbas, care nu se află în prezent sub controlul Rusiei.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că speră ca SUA să poată opri atacurile rusești ce vizează infrastructura energetică a țării. Declarația a fost făcută după ce președintele Trump a declarat că i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească atacurile ce vizează capitala Kiev și alte localități timp de o săptămână din cauza frigului extrem. Rusia a atacat neîntrerupt infrastructura energetică a Ucrainei timp de mai multe săptămâni și luni și, ca urmare, în urmă cu o săptămână aproximativ 6.000 de clădiri de locuințe doar din Kiev nu aveau electricitate sau căldură. În prezent, numărul acestor clădiri fără energie este de aproximativ 500. Președintele Zelenski și-a exprimat speranța ca această înțelegere să fie implementată, însă mulți ucraineni rămân foarte sceptici, relatează corespondentul BBC.

UPDATE Ucraina primește noi echipamente de alimentare cu energie din partea Suediei, Slovaciei și Republicii Moldova, pentru a sprijini funcționarea spitalelor și a altor infrastructuri critice, a anunțat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha. În zilele următoare, spitalul de copii Okhmatdyt din Kiev - unul dintre cele mai importante spitale pediatrice din Ucraina - va primi 39 de sisteme de baterii EcoFlow, achiziționate de organizația non-profit suedeză Beredskapslyftet. Acestea vor alimenta echipamentele medicale esențiale, precum aparatele de monitorizare, ventilatoare sau sisteme de iluminat, în cazul întreruperilor de electricitate. Organizația este implicată în acțiuni de sprijin umanitar și de gestionare a situațiilor de criză.

UPDATE Kremlinul a declarat, joi, că şi-a reiterat invitaţia adresată preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a veni la Moscova pentru discuţii de pace, în contextul în care SUA încearcă să medieze un acord care să pună capăt războiului de aproape patru ani în Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Poliția rusă se confruntă cu o gravă lipsă de ofițeri, cu demisii zilnice și unele unități suferind de o lipsă de personal de până la 40%, a declarat miercuri un ministru adjunct al internelor în fața parlamentarilor. Igor Zubov a transmis avertismentul în timpul unei dezbateri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, cu privire la amendamentele care ar permite șefilor adjuncți ai departamentelor de poliție rutieră – care supraveghează aeroporturile, gările și alte noduri de transport – să examineze rapoartele privind infracțiunile administrative, în scopul de a reduce volumul de muncă al ofițerilor din prima linie, informează Kyiv Post. „Desigur, prestigiul serviciului în poliție a scăzut în prezent”, a declarat Zubov, scrie Digi24.

UPDATE Expertul britanic dr. John Kennedy, șeful programului Rusia și Eurasia la RAND Europe, face un anunț surpriză, spunând că Putin pierde puterea în Rusia, dezvăluind cel mai probabil scenariu final pentru liderul de la Kremlin. Este clar pentru toată lumea că vine sfârșitul pentru dictatorul rus, ceasul se scurge pentru cel mai longeviv lider al țării de la Stalin.Analistul de renume în probleme privind Rusia a dezvăluit cel mai probabil scenariu într-o nouă emisiune din presa britanică, clasificând cinci modalități potențiale prin care președintele rus ar putea cădea, de la asasinat la lovitură de stat, potrivit Daily Mail. În ciuda presiunii interne crescânde din cauza invaziei eșuate a Ucrainei de către Rusia, Putin va muri cel mai probabil la putere, susține dr. John Kennedy. Acest lucru s-ar putea întâmpla mai devreme decât se așteaptă mulți, a prezis el, indicând rapoarte credibile conform cărora Putin caută tratamente alternative pentru probleme de sănătate nedezvăluite, scrie Ziare.com.

UPDATE Kievul este în legătură cu SpaceX, compania americană a lui Elon Musk, în urma acuzaţiilor conform cărora dronele de atac ruseşti folosesc sistemele sale de comunicaţii prin satelit Starlink pentru a lovi Ucraina, a afirmat joi ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, citat de NDTV. Rusia a lovit rețeaua energetică a Ucrainei, în contextul în care temperaturile au scăzut sub zero grade și se apropie împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Dronele rusești devin din ce în ce mai greu de interceptat. Experții ucraineni citați de CNN, afirmă că Moscova a folosit deja drone dotate cu Starlink în „sute” de atacuri. Multe dintre acestea au avut ca țintă nu doar obiective militare, ci și orașe, clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. „Acesta este un act de terorism facilitat de tehnologii civile moderne de comunicație”, a declarat Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării și specialist în tehnologie militară.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a insistat că Germania și alte națiuni europene nu se vor supune cerințelor de politică externă din ce în ce mai beligerante ale Statelor Unite sub președintele Donald Trump, scrie Deutsche Welle. ”Ca democrații, suntem parteneri și aliați, nu subordonați”, a declarat Merz joi în fața parlamentului german, Bundestag, la Berlin. „Dorim să facem parte dintr-o rețea dinamică și agilă de state suverane care doresc să continue să lucreze într-o ordine bazată pe reguli”, a afirmat cancelarul german. El a spus că Germania va fi întotdeauna deschisă cooperării cu Statele Unite, dar numai atâta timp cât aceste principii de bază rămân. „Alianța transatlantică și încrederea transatlantică au încă valoare”, a adăugat Merz. „Mai ales pentru noi, cei din Germania”.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat joi că i-a cerut personal lui Vladimir Putin să oprească bombardamentele asupra Kievului și altor orașe ucrainene timp de o săptămână din cauza temperaturilor foarte scăzute, iar liderul rus ar fi fost de acord, relatează The Moscow Times. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone - n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a ținut să menționeze că a sunat la Moscova împotriva sfatului consilierilor săi, care erau sceptici față de o astfel de inițiativă. „Mulți mi-au spus: «Nu irosi apelul, nu vei obține nimic». Și totuși, am făcut-o”, a insistat președintele american. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că atât forțele armate ruse, cât și cele ucrainene au primit ordin să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice, notează Libertatea.