31 ianuarie 2026, ora 13:49

Şapte instituţii şcolare şi nouă instituţii publice din estul Ungariei au primit vineri e-mailuri conţinând ameninţări cu bombă în limba ucraineană, a transmis departamentul de comunicare al poliţiei naţionale ungare (ORFK), informează MTI, citată de Agerpres și Hotnews.

Poliţia judeţului Hajdu-Bihar a indicat mai devreme vineri că investighează ameninţări de comitere a unui act terorist. E-mailurile au fost probabil trimise de pe acelaşi dispozitiv, potrivit poliţiei locale, care a percheziţionat instituţiile în cauză, fără a găsi într-o primă fază explozibili.

Mai târziu vineri poliţia ungară a precizat că a încheiat verificările tuturor şcolilor, precum şi ale instituţiilor publice şi financiare care au fost ameninţate şi nu a găsit explozibili nicăieri.

În cazul în care vor fi primite şi alte ameninţări, poliţia este pregătită să ia imediat măsurile corespunzătoare, se arată în comunicat.

Tot vineri şi poliţia ucraineană a raportat că a primit „peste 2.000 de alerte cu bombă” care anunţau că imobile aparţinând unor instituţii ale statului, clădiri de întreprinderi sau chiar locuri de divertisment au fost minate.

Alerte precedente, care s-au dovedit a fi false, au vizat şcoli din Kiev la începutul anului şcolar în septembrie 2023, obligând autorităţile să dispună verificarea a sute de instituţii.

Ungaria s-a confruntat cu amenințări similare și pe 23 ianuarie când au fost vizate în jur de 240 de școli. Niciun explozibil nu a fost găsit în clădirile verificate.

În textul epistolelor digitale trimise anonim se precizează că acesta este modul prin care este pedepsită Ungaria pentru „amestecul în afacerile lumii musulmane”. Conform Csepel.info, mesajul a fost creat probabil folosind Google Translator.

Serviciile secrete maghiare au luat legătura cu omologii lor slovaci deoarece s-au confruntat cu amenințări similare în trecut.

Șeful Oficiului Prim-ministrului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat că există o similitudine stranie cu ceea ce s-a întâmplat în Slovacia, unde amenințările s-au dovedit a fi nefondate.

31 ianuarie 2026, ora 17:00

Numărul moldovenilor cărora le-a fost anulat buletinul românesc crește și s-ar putea dubla, pe fondul controalelor autorităților române. Verificările vizează atât retragerea actelor, cât și respingerea cererilor pentru buletine digitale. Un caz recent este al Corneliei Călin, căreia i-a fost refuzat actul digital după ce și-a schimbat viza de reședință, în urma achiziționării unui imobil. Femeia se plânge că îi sunt încălcate drepturile și că ea deține cetățenia română și toate actele legal.

Cornelia Călin povestește că în 2023, când și-a perfectat actele românești, și-a declarat în buletin adresa unor rude din sectorul 5 al Bucureștiului. Anul trecut, după ce și-a cumpărat un apartament în sectorul 1, a decis să-și schimbe domiciliul. Stabilită cu traiul în Republica Moldova, femeia a optat pentru obținerea unui buletin digital, însă cererea i-a fost respinsă.

 „În septembrie am depus actele și am solicitat să ne facem un buletin digital. În luna decembrie am mers în sectorul 1, Direcția de Evidență a Persoanelor, unde avem proprietate și i-am întrebat actul este pregătit sau nu, sunteți gata să ni-l emiteți. Și au spus că nu, pentru că se fac mai multe verificări. Deja acum, în această săptămână, pe 24-25 ianuarie am mers la ei din nou și ne-au spus că ni s-a refuzat emiterea buletinului digital, pe motiv că la momentul verificărilor nu eram acasă, la acea adresă”, a declarat moldoveanca cu cetățenie română, Cornelia Călin. 

Astfel, femeia se confruntă cu un blocaj administrativ. Din cauza lipsei unui buletin de identitate cu viza de reședință în sectorul 1, i-a fost respinsă și cererea pentru asigurarea medicală, de care spune că avea nevoie urgentă. 

La ANAF i s-a comunicat că figurează cu domiciliul în sectorul 1, în timp ce viza din buletin este în sectorul 5, fiind necesară prezentarea unui act de identitate actualizat, document pe care nu îl poate obține. Cornelia Călin afirmă că este vorba despre un abuz administrativ și o formă de discriminare.

„Dar pe adresa noastră, unde noi locuim, suntem doar noi doi - soțul și eu. Asta este o chestie dureroasă, noi suntem indignați, pentru că avem toate actele în regulă, avem tot dreptul să beneficiem de toate serviciile, atât de asigurare medicală, de orice. Iar acum nu avem nimic, ni se încalcă toate drepturile”. 

De cealaltă parte, autoritățile române susțin că noile reguli urmăresc să rezolve o problemă veche a sistemului, în condițiile în care la unele adrese sunt înregistrate sute sau chiar mii de persoane. Potrivit acestora, cei vizați de anularea actelor sunt anunțați din timp.

„Una dintre etape este notificarea persoanei, să se prezinte la sediul structurilor de evidență a persoanelor, să pună la dispoziție acte care să arate că acolo locuiește. Dacă în urma tuturor etapelor procedurale, de verificare pentru aceste persoane se stabilește că nu figurează la acele adrese - sunt încălcate prevederile legale - se dispun măsuri, inclusiv, a anulării actului de identitate, fapt ce i se comunică persoanei în cauză”.

Peste 160.000 de buletine românești au fost anulate în ultimii doi ani, iar peste 65% dintre acestea, mai mult de 100.000, aparțin cetățenilor moldoveni. Aproximativ 27.000 au fost ale cetățenilor români. Surse oficiale au declarat pentru Euronews România că numărul ar putea să se dubleze în perioada următoare.