03 februarie 2026, ora 19:00

Cererea de judecată depusă de părinții fetiței de 12 ani care a căzut în gol la fostul Hotel Național, în septembrie 2024, și a ajuns în scaun cu rotile, a ajuns abia de curând pe masa instanței. Procesul împotriva Primăriei Chișinău este la început, iar familia se așteaptă la o luptă lungă până la o decizie finală, se arată în noua investigație Cutia Neagră PLUS.

Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar fetița de 12 ani a ajuns cu dizabilități după ce a căzut în gol, în timp ce se juca în edificiul abandonat.

De atunci, părinții copilului, împreună cu avocatul familiei, încearcă să obțină despăgubiri pentru tratamentele medicale extrem de costisitoare, efectuate atât în Republica Moldova, cât și peste hotare.

„Copiii au decis să între într-un loc periculos. Trebuie să înțelegem că din punctul de vedere al comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocată lipsa unei atitudini față de copii. 

Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri au pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova, cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Menționăm că la final de noiembrie 2025, pe geamurile și ușile fostului Hotel Național au fost instalate gratii din fier. S-a întâmplat după ce timp de câteva săptămâni, în urma tragediei în care o tânără de 13 ani a murit căzând în gol, primăria capitalei și Guvernul s-au acuzat reciproc. Ion Ceban a cerut Executivului să asigure paza fostului Hotel Național, iar cei din urmă au declarat că securizarea accesului în clădiri de acest gen este responsabilitatea primăriei. 

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență, au constatat jurnaliștii de la Cutia Neagră PLUS în investigația „Dreptate pentru îngeri”.

03 februarie 2026, ora 21:45

Ministerul Finanțelor, parte vătămată în dosarul „frauda bancară”, a cerut astăzi în instanță ca Vlad Plahotniuc să-i achite prejudicii în valoare de 39 de milioane de dolari şi 3,5 milioane de euro, plus o dobândă anuală de cinci procente pentru ultimii 10 ani. Potrivit procurorilor, această sumă ar putea fi acoperită din vânzarea proprietăților lui Plahotniuc puse sub sechestru. Fostul lider PD nu a comentat solicitarea instituției, așa cum a refuzat din nou să se prezinte la ședință, iar apărătorii săi spun că suma solicitată ar fi exagerată.

„Suma care este inclusă în acțiunea civilă rezultă din actul de acuzare, Ministerul Finanțelor se bazează pe această sumă care este incriminată inculpatului și reieșind din această sumă cu dobânzile recunoscute de lege formează suma prejudiciului. Care este suma? - 39 de milioane de dolari, plus 3,5 milioane euro, plus cinci procente din 2016 până în prezent”,a menționat procurorul Alexandru Cernei.

Pe lângă suma din rechizitoriul procurorilor, reprezentantul Ministerului Finanțelor a solicitat și încasarea unei dobânzi de 5% anual, începând cu anul 2016, anul în care a fost întocmit un acord între BNM și Minister, privind achitarea obligațiunilor de stat în valoare egală cu creditele neachitate de cele trei bănci falimentate. Totodată, acuzatorul de stat precizează că acest prejudiciu ar putea fi acoperit de proprietățile sechestrate a lui Plahotniuc, atât din țară, cât și de peste hotare.

„Aceste sechestre sunt în vigoare până la moment și sunt aplicate pe diverse active care aparțin ca beneficiar efectiv inculpatului. În cazul unei admiteri a acțiunii civile va fi încasată din conturile acelor proprietăți. -Vorbim de proprietăți de la noi din țară sau nu neapărat?- Majoritatea sunt din Republica Moldova, o vilă în România și o vilă în Franța”, a subliniat procurorul Alexandru Cernei.

Apărarea însă afirmă că aceste cifre nu ar corespunde realității.

„Ce ține de cifrele sau sumele invocate de către partea vătămată, ei au făcut un copypaste din învinuirea înaintată de către acuzare, fără a face o analiză care să arate că a fost cauzat în prejudiciu”, a punctat avocatul Lucian Rogac.

Tot în ședința de astăzi a fost audiat un martor al acuzării, prin videconferință, iar în favoarea lui Plahotniuc a depus mărturii, ex-deputatul PLDM, Angel Anache, care ulterior a trecut în tabăra democraților. În instanță, acesta a precizat că așa cum PLDM deținea majoritatea, persoane din interiorul fracțiunii făceau parte din comisia buget economii și finanțe, iar în fruntea Ministerului de Finanțe se afla tot un reprezentant PLDM. În pofida acestui lucru, în perioada când s-a comis jaful secolului nu au fost raportate sesizări privind problemele din sistemul financiar bancar. Totuși, în fața jurnaliștilor acesta a refuzat să facă declarații.

„Rămâne doar ce am declarat în instanță, dacă doriți, după sentințele pronunțate, voi face alte declarații”, a menționat martorul, Angel Agache.

Plahotniuc, care astăzi a refuzat din nou să se prezinte la ședință, este cercetat în încă patru cauze penale. Este vorba despre escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte, mituirea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon și cel mai recent dosar pornit pe numele lui pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Acesta pledează nevinovat în toate cazurile.