Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a declarat că liderii Ucrainei și Rusiei trebuie să se întâlnească față în față pentru a clarifica cele mai dificile chestiuni rămase în negocierile de pace și că doar președintele Statelor Unite, Donald Trump, are capacitatea de a face posibil un acord, notează hotnews.
Ucraina vrea să accelereze eforturile pentru a pune capăt războiului aflat în al patrulea an și să profite de momentul favorabil creat de discuțiile intermediate de Statele Unite, înainte ca alți factori să intre în joc, precum campania pentru alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, programate în noiembrie, a declarat ministrul de Externe într-un interviu acordat Reuters.
„Doar Trump poate opri războiul”, a spus Sibiha într-un interviu acordat în biroul său din Kiev.
Din planul de pace în 20 de puncte, care a stat la baza negocierilor trilaterale recente, au mai rămas neclarificate doar „câteva” aspecte, a spus ministrul. „Cele mai sensibile și cele mai dificile, care trebuie discutate la nivelul liderilor.”
Pe teme-cheie, precum teritoriul, cele două părți par în continuare foarte departe una de cealaltă. Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de 20% din regiunea estică Donețk, teritoriu pe care nu a reușit să îl ocupe după ani de lupte de uzură, o solicitare pe care Kievul a respins-o constant. Ucraina cere, de asemenea, controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în prezent pe teritoriu ocupat de Rusia.
În cadrul celei de-a doua runde de negocieri trilaterale de pace, desfășurată săptămâna aceasta la Abu Dhabi, nu s-au înregistrat progrese semnificative, deși joi a avut loc un schimb de 314 prizonieri de război, primul astfel de schimb din octombrie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a declarat sâmbătă jurnaliștilor că Statele Unite au propus o nouă rundă de discuții, care ar urma să aibă loc peste o săptămână, la Miami, iar Kievul a fost de acord.
„Evaluarea mea este că avem un impuls, asta este adevărat. Avem nevoie de consolidarea sau mobilizarea acestor eforturi de pace și suntem pregătiți să accelerăm”, a declarat Sibiha, aflat în funcție din 2024, într-un interviu acordat vineri.
La aproape patru ani de la invazia pe scară largă declanșată în februarie 2022, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea și părți din estul țării ocupate înainte de război și a devastat rețelele de electricitate și încălzire prin bombardamente țintite. Pe front, spun analiștii, Rusia a câștigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul lui 2023.
Zelenski a mai spus sâmbătă că Washingtonul speră ca războiul să fie încheiat înainte de vară și că Ucraina a propus un plan de etapizare, fără a oferi însă detalii: „Nu cred în nicio arhitectură de securitate fără americani”.
Ucraina se concentrează pe obținerea unor garanții de securitate occidentale care să descurajeze o eventuală agresiune viitoare a Rusiei după intrarea în vigoare a unui armistițiu.
Statele Unite, a spus Sibiha, au confirmat Kievului că sunt pregătite să ratifice în Congres garanții de securitate; ulterior, Washingtonul ar urma să ofere un „sprijin de siguranță” pentru susținerea acordului de pace, însă fără desfășurarea de trupe americane pe teritoriul Ucrainei.
„Personal, în acest stadiu, nu cred în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani… Trebuie să fie alături de noi - și sunt deja în acest proces. Este o realizare uriașă”, a declarat el.
Un comunicat emis după o reuniune desfășurată luna trecută la Paris a „coaliției de voință” arată că aliații ar urma să participe la un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, condus de SUA. Oficialii au spus că acesta ar implica, cel mai probabil, drone, senzori și sateliți, nu trupe americane.
Ministrul de Externe a mai afirmat că și alte state, în afara Marii Britanii și Franței, ambele deja angajate public, și-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forță de descurajare, dar a refuzat să le numească.
Dincolo de „trupe pe teren”, Sibiha a spus că este necesar un mecanism similar Articolului 5 al NATO, care consideră un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor. Aderarea propusă a Ucrainei la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un nivel suplimentar de securitate, a adăugat el.
Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina își dorește să adere la blocul format din 27 de state până în 2027, un obiectiv care ar presupune reforme ample și adoptarea unor noi legi.
Sâmbătă, Zelenski și-a exprimat îngrijorarea față de discuțiile bilaterale dintre Rusia și SUA, despre care a spus că au inclus o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari.
Sibiha a afirmat că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei și că Kievul nu va sprijini niciun acord încheiat fără participarea sa.
El a mai spus că orice decizie luată în cadrul unui acord de pace prin care s-ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeea sau asupra Donbas, inima industrială din estul Ucrainei, ar fi „nulă din punct de vedere juridic”.
„Nu vom recunoaște niciodată acest lucru. Ar fi o încălcare a dreptului internațional. „Nu este vorba doar despre Ucraina. Este o chestiune de principiu”, a spus Sibiha.
Surse au declarat vineri pentru Reuters că oficiali ucraineni și americani au discutat un calendar care ar include un proiect de acord cu Rusia până în martie și un referendum în Ucraina, organizat în paralel cu alegeri, în luna mai.
