09 februarie 2026, ora 13:06

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) riscă să devină irelevant în 1-2 ani dacă nu își schimbă modul de a face politică, avertizează fostul premier Ion Sturza, invitat la emisiunea „Cutia Neagră PLUS”. Potrivit acestuia, principalele vulnerabilități ale formațiunii sunt lipsa liderilor carismatici și modul de comunicare cu alegătorii, bazat mai mult pe online decât pe dialog direct. Reprezentanții PAS resping criticile și susțin că sunt prezenți săptămânal în teritoriu, iar majoritatea obținută în Parlament confirmă faptul că guvernarea a fost alături de cetățeni într-o perioadă marcată de crize.

 „PAS, astăzi, din păcate, într-o perioadă relativ rapidă, de 1-2 ani, poate să devină nerelevantă ca formațiune politică. Pentru că nu au liderii carismatici, nu au comunicarea prin dialog, dar numai prin TikTok sau Facebook, bullet points făcut cu ChatGPT, pentru că se tem să se ducă în teritoriu și să discute cu oamenii așa cum discută politicienii populiști, pentru că au antamat pentru guvernare niște tehnocrați care nu au nicio treabă cu partidul și ei nu se gândesc la care va fi impactul politic al unor decizii”, a declarat Ion Sturza.

Fostul premier a mai declarat că în interiorul PAS există discuții privind schimbarea conducerii partidului: „Este o discuție internă și nu numai internă de a schimba leadership-ul în sensul larg, nu ne referim doar la președintele partidului”.

Totuși, în opinia lui Sturza, una dintre principalele dificultăți ale PAS este lipsa oamenilor capabili să susțină politic reformele propuse:

„Eu vreau să vă spun că foarte multe teme care eu vin așa din exterior și încep să le spun, uite, hai să facem reforma aceea, să facem așa. Răspunsul e foarte simplu - dar cu cine? Deci e foarte greu astăzi să-i extragi din societatea civilă sau din interiorul partidului pe cineva care azi poate să bată de unu la unu cu populismul celorlalți, care ar avea carizmă, care ar avea deschidere, inteligență. E foarte greu, pentru că ați văzut și dumneavoastră, ei au încercat în campania ultima electorală să mai dilueze lista sau imaginea partidului cu oameni care au succes în anumite domenii”.

Ion Sturza a criticat și modul în care PAS a încercat să-și construiască imaginea electorală în ultima campanie: 

„Ei au încercat în campania ultima electorală să mai dilueze lista sau imaginea partidului cu oameni care au succes în anumite domenii. Și acest lucru s-a gestionat prost. Unii care real puteau să activeze în politica moldovenească sau în Parlament și-au pus palma într-un loc și s-au dus la Paris să bea cafea. Deci chiar nu-i bine asta. (...) Vreau să vă spun sincer, ăsta a fost conceptul de la început. Hai să diluăm un pic fețele noastre posomorâte cu oameni simpatici și după aceea..., dar n-a contribuit astăzi”. 

Sturza a mai spus că, înainte de alegeri, în interiorul partidului erau luate în calcul scenarii mult mai pesimiste. „Așteptările reale și temerile erau mult mai sumbre. Se calculau alianțe, se calcula varianta de opoziție”, a declarat el, menționând că rezultatul electoral a fost neașteptat, iar unele opțiuni discutate anterior au devenit ulterior irelevante.

În acest context, Sturza afirmă că a avertizat conducerea PAS asupra riscurilor politice pe termen scurt.
„Le-am spus foarte sincer. Băieți, apucați-vă de treabă politică, pentru că în 1-2 ani, nu veți fi relevanți și veți pierde și voi traiectoria voastră politică fiind asociați cu un proiect care este în decădere. (...) Cel puțin au rezonat cu mine, dar nu știu dacă ei au soluțiile. Evident că trebuie schimbarea la față și metodelor de lucru a PAS-ului”.

Contactată de TV8, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adrian Vlas a subliniat că:

„Reprezentanții guvernării PAS sunt prezenți săptămânal în satele și orașele noastre și cunosc foarte bine situația din țară. Este unul din motivele pentru care PAS a primit din nou majoritate parlamentară - pentru că, într-o perioadă marcată de crize profunde, a fost alături de oameni și, în același timp, a ținut cont de realitatea vieții cetățenilor. Suntem profund conștienți că multă lume în continuare trăiește greu, dar facem tot posibilul să livrăm ceea ce merită această țară - de la independență energetică, la proiecte mari de infrastructură și recunoaștere internațională”.

Menționăm că după ultimele alegeri parlamentare, PAS a obținut majoritatea în Legislativ, cu 55 de mandate.

08 februarie 2026, ora 21:30

Republica Moldova se apropie de anul 2028 ca de „un perete de gheață”, avertizează fostul premier Ion Sturza, care consideră că șansele ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să fie încheiate până atunci sunt foarte mici. Invitat la „Cutia Neagră PLUS”, fostul prim-ministru a declarat că, deși autoritățile de la Chișinău și-au făcut „tema de acasă”, parcursul european ar putea fi încetinit de factori externi și de lipsa unei perspective clare după 2028.

„Avem problema anului 2028, care are două componente. Prima - foarte mulți oameni au asociat anul 2028 cu începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. Ceea ce, sincer vorbind, are astăzi foarte puține șanse să se întâmple. Cât va dura, nu știm”, a declarat Ion Sturza.

El a precizat că scepticismul său nu este legat de lipsa de performanță a autorităților de la Chișinău, ci de circumstanțele externe: „Nu este vina Republicii Moldova. Și-a făcut foarte bine tema de acasă, cel puțin echipa guvernamentală. Departamentele au făcut screeningul, sunt pregătite tehnic. Numai că există factori pe care nu îi controlăm - problema din Transnistria, scăderea coeziunii sociale în jurul ideii europene, situația din Ucraina și lipsa unei deschideri reale a Uniunii Europene... nu doar la nivelul declarațiilor. Noi trebuie să fim pregătiți că aceste lucruri vor trena.”

În opinia lui Sturza, anul 2028 va fi unul de răscruce nu doar în raport cu procesul de integrare europeană, ci și pentru politica internă a Republicii Moldova, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu:

„Este și sfârșitul mandatului doamnei Maia Sandu și trebuie să vedem cum se va reconfigura structura politică. Astăzi avem o verticală foarte rigidă, dar eficientă, unde liderul politic este Maia Sandu, președintele, Parlamentul și Guvernul funcționează în unison, iar această coerență ajunge până la nivel local. Am mai avut o astfel de guvernare în timpul lui Voronin, doar că atunci au existat abateri de la principiile democratice. Totuși, când puterea executivă funcționează în unison, se pot face lucruri.”

Fostul premier consideră că, în prezent, nu există o viziune clară privind succesiunea și continuitatea după 2028. „Asta e problema anului 2028: continuitatea, succesiunea. - Se gândește cineva la asta în mod serios? - Nu cred, deocamdată. Eu am impresia că guvernarea și țara se află în fața unui perete de gheață, pe care trebuie să-l escaladăm. Dacă ne sperie, ne vom întoarce înapoi”, a declarat Sturza.

El a menționat că nu se raportează politic la persoane, ci la idei și instituții: „Nu sunt cramponat de o anumită persoană politică, deși am simpatia mea față de Maia Sandu ca om. Dar dacă vom fi cramponați de Ion, Vasile sau Gheorghe, atunci țara asta nu va avea viitor. Mai mult, când un mega-lider nu mai este în funcție, a doua zi uită de el și poporul, și partenerii de dezvoltare. În 2028 vom avea o schimbare dramatică și brutală și trebuie să ne gândim serios la continuitate.”

Ion Sturza avertizează că, în lipsa unei planificări politice responsabile și a unui consens social clar în jurul obiectivului european, Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de stagnare politică și economică.

 „Trebuie să ne mobilizăm resursele psihice, fizice, instituționale, ca să depășim obstacolele. Noi putem, dar trebuie să fim pregătiți ca procesul european să nu avanseze la viteza pe care ne-o dorim”, a conchis el.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.

În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.