Republica Moldova s-a clasat pe locul 80 din 182 de țări în topul Indicelui Percepției Corupției 2025 (IPC 2025). Țara a înregistrat un scor de 42 de puncte, superior unor state vecine precum Ungaria, Ucraina și Bulgaria. Potrivit raportului, la nivel global, corupția rămâne o amenințare gravă, deși există semne limitate de progres.
O clasare similară cu a Moldovei au obținut Bulgaria, Ungaria, Macedonia de Nord, cu 40 de puncte. Iar Ucraina s-a clasat pe locul 104, cu 36 de puncte.
Pentru comparație, scorul IPC al țărilor din regiune este: Estonia – 76 puncte, Lituania – 65, Letonia – 60, Cehia – 59, Polonia – 53 și România – 45. Media IPC 2025 pentru statele Uniunii Europene este de 62,2 puncte (față de 62,3 în 2024), iar pentru țările Parteneriatului Estic – 40,8 puncte.
Astfel, Europa de Est și Asia Centrală rămân printre regiunile cu cele mai slabe performanțe, cu un scor mediu IPC de doar 34 de puncte, stagnând în ultimul deceniu. Totodată, țările candidate la UE cu scoruri mici trebuie să depună eforturi semnificative pentru a îndeplini standardele anticorupție ale Uniunii Europene.
Potrivit Transparency International Moldova, anul 2025 a marcat un avans important al Republicii Moldova pe drumul european, cu realizări semnificative, precum primul summit UE – RM și finalizarea screening-ului bilateral, care a validat conformitatea legislației naționale cu standardele europene.
În domeniul electoral, țara a depășit cu succes provocările generate de interferențele externe și corupția electorală. De asemenea, în 2025 au ajuns în instanță dosare mari de corupție, dar totuși procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor rămâne lent, afectând încrederea publicului în sistemul judiciar.
Reformele în instituțiile anticorupție, inclusiv proiectul de lege pentru Procuratura Anticorupție, sunt în continuare controversate, iar schimbările propuse trebuie susținute de o analiză detaliată a impactului.
Din această cauză, rămân actuale mai multe reforme legate de cadrul normativ anticorupție.
„În speță, este importantă revenirea la procedurile de concurs în numirea conducerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI), întrucât independența, imparțialitatea și integritatea conducătorilor acestor autorități este o precondiție importantă a luptei împotriva corupției”, se arată în comunicat.
De asemenea, autoritățile trebuie să îmbunătățească cadrul legal privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice, inclusiv prin aplicarea testării cu detectorul comportamentului simulat, pentru a asigura o selecție eficientă în procedurile de numire.
În plus, conform autorilor, este necesară și reconsiderarea politicii punitive în cazul corupției, inclusiv a sancțiunilor pentru coruperea electorală din Codul penal, pentru a întări credibilitatea mecanismelor de sancționare.
„Autoritățile trebuie să asigure finalitatea controlului averii și intereselor personale, în special a urmăririi averii nejustificate și a îmbogățirii ilicite. În acest, sens, lipsa de progres trebuie tratată cu toată responsabilitatea, iar deficiențele (normative și instituționale) – remediate”, subliniază autorii studiului.
Dintr-o perspectivă mai lungă de timp, în ultimii 6 ani, IPC-ul pentru Moldova a crescut: 2019 – 32 de puncte, 2020 – 34 de puncte, 2021 – 36 de puncte, 2022- 39 de puncte, 2023 – 42 de puncte, 2024 – 43 de puncte.
La coada clasamentului se află Rusia, pe locul 157, cu doar 22 de puncte, iar ultimile poziții sunt ocupate de Venezuela, Somalia și Sudanul de Sud, cu 10 și respectiv 9 puncte.
„Liderii trebuie să acționeze pentru a combate abuzurile de putere și factorii mai largi care stau la baza acestei degradări, cum ar fi reducerea controalelor și echilibrelor democratice și atacurile asupra societății civile independente”, consideră autorii studiului.
În general, deși 31 de țări au redus semnificativ nivelurile de corupție între 2012 și prezent, majoritatea nu au reușit să abordeze problema – rămânând stagnante sau chiar înrăutățindu-se. Media globală a scăzut la un minim istoric de 42, iar mai mult de două treimi dintre țări au un scor sub 50.
În fruntea clasamentului IPC 2024, pentru al optulea an consecutiv, se află Danemarca, cu un scor de 89 de puncte, urmată de Finlanda (88 de puncte) și Singapore (84 de puncte).
„Într-o perioadă de criză climatică, instabilitate și polarizare, lumea are mai mult ca oricând nevoie de lideri responsabili și instituții independente pentru a proteja interesul public – însă, prea adesea, acestea eșuează. Cerem guvernelor și liderilor să acționeze cu integritate și să își îndeplinească responsabilitățile pentru a oferi un viitor mai bun cetățenilor lor”, a declarat directoarea Transparency International, Maira Martini.
IPC reflectă nivelul corupției din sectorul public perceput de către experți și oamenii de afaceri și este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție. Clasamentul IPC 2025 include 182 țări și teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizații notorii, inclusiv 7 – pentru Republica Moldova.
