12 februarie 2026, ora 21:18

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 2,7% a Produsului Intern Brut (PIB) în primele 11 luni ale anului 2025, iar estimările indică o creștere totală de aproximativ 3% până la finalul anului, a declarat ministrul Dezvoltării Economice. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Eugeniu Osmochescu a respins ferm afirmațiile conform cărora țara ar fi într-o criză economică, numindu-le „complet populiste”.

„În 12 luni vom avea circa 3%, mai mult decât a fost prognozat de către noi, în cazul unui scenariu de bază, de către Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană. Noi am început anul 2025 cu 0,1% creștere. Am terminat cu aproape 3%. În 2025 s-a revigorat economia și în special în ultimele două trimestre, pentru că e vorba despre investiții”, a precizat Osmochescu. 

Ministrul a declarat că investițiile au crescut considerabil în ultima perioadă: „Au crescut cu 22% în ultimele două trimestre. A crescut producția, ceea ce este foarte important, pentru că vorbim despre trecere la o economie de consum, la o economie de producție și inovație. Investițiile au crescut de la credibilitatea față de Republica Moldova a investitorilor, nu numai din țară”. 

Totodată, acesta spune că autoritățile au îmbunătățit comunicarea cu investitorii străini și prezintă mai multe oportunități de dezvoltare. Potrivit lui Osmochescu,  prima criză economică a fost în timpul pandemiei, iar apoi a fost impactul războiului din Ucraina. 

„Despre Ucraina, e un factor obiectiv, geopolitic, într-adevăr, dar noi am făcut temele pentru acasă și comunicăm cu mult mai bine, inclusiv cu investitorii străini, pe care le arătăm oportunitățile, inclusiv pentru reconstrucția Ucrainei”, a precizat Eugeniu Osmochescu. 

TV8.md amintește că în 2024, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de doar 0,1% în 2024. Mai exact, PIB-ul a constituit 323,8 miliarde lei, cu circa 23 de miliarde mai mult decât în 2023. Unii experți economici avertizau că fără reforme serioase, Moldova riscă să rămână blocată într-o stagnare economică prelungită.

Invitat recent la „Cutia Neagră PLUS”, fostul premier Ion Sturza a declarat că Republica Moldova traversează o perioadă de echilibrare economică, iar în lunile următoare inflația se va stabiliza și se va diminua, în special datorită scăderii prețurilor la resursele energetice.

Potrivit lui Sturza, în perioada următoare ne-am putea aștepta la ieftiniri la gaz și energia electrică: „Vreau să vă liniștesc și să vă dau niște date care o să vă bucure. Inflația se va stabiliza și se va diminua, în primul rând pentru că ne așteaptă o reducere a prețurilor la resursele energetice. Gazul cred că se va ieftini cel puțin cu 7–8% până în luna mai. Prețurile la energie electrică, odată cu un acces mai facil la piața energetică, se vor stabiliza și se vor reduce. De aici inflația se va duce”.

12 februarie 2026, ora 22:05

Chișinăul intenționează să creeze un fond destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură din regiunea transnistreană. Resursele ar urma să fie acumulate atât din surse externe, cât și din taxele achitate de agenții economici și cetățenii de pe malul stâng. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că locuitorii regiunii trebuie să contribuie la buget în aceleași condiții ca și cei de pe malul drept, dacă își doresc servicii și condiții de trai similare. Tiraspolul nu a reacționat încă la inițiativa Chișinăului, dar experții în domeniu cred că cel mai probabil, așa-numitele autorități de acolo nu vor coopera.

„Un instrument prin care o să acumulăm resurse naționale, resurse din partea partenerilor internaționali, resurse din taxele pe care o să le plătească agenții economici, cetățenii de pe malul stâng care beneficiază de servicii în Republica Moldova și acest fond îl vom folosi pentru investiții, școli, grădinițe, infrastructură, eficiență energetică”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Igor Grosu susține că cetățenii de pe malul stâng trebuie să achite impozite la fel ca și cei de pe malul drept.

„Vreți să beneficiați? Înseamnă că trebuie de contribuit în punguță. Înmatricularea automobilelor taxa acolo, perfectarea documentelor vamale la import-export punem bănuțul acolo - O să fie de acord?- Nu au încotro, unde o să se ducă ei? Ei vin aici și spun , avem 70 de mii de beneficiari ai poliției de asigurări sociale, 70 de mii, asta tot e pe statele cetățeanului Republicii Moldova, așa că trebuie de contribuit”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Deocamdată nu este clar dacă așa-numitele autorități de pe malul stâng vor accepta propunerea Chișinăului. Expertul în problema transnistreană și fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, susține că lipsește claritatea privind obiectivul final al inițiativei.

„Ceea ce la prima vedere lipsește din această propunere este finalitatea procesului și anume reîntregirea țării noastre. Văd elemente de sprijin social și economic, dar întrebarea e ce sprijinim? Sprijinim regiunea transnistreană în formula actuală? Sprijinim oamenii care trăiesc acolo, sprijinim țara în ansamblu sunt lucruri puțin diferite, unele importante alte nu neapărat. 

Sfera socială, infrastructura, energetica sunt importante, dar ne uităm în jur și vedem că guvernarea unei țări nu se rezumă doar la aceste trei domenii, sunt mult mai multe lucruri care trebuiesc reglementate și finanțate corespunzător. Prezumția este că nu o să fie colaborare și cooperare din partea administrației de la Tiraspol", a punctat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Igor Grosu a mai declarat că primele resurse care ar putea alimenta acest fond sunt cele 60 de milioane de euro oferite de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice de la începutul anului trecut. Deocamdată, administrația de la Tiraspol nu a comentat inițiativa, însă recent a solicitat reluarea discuțiilor în formatul „5+2”.